Premierul desemnat Siegfried Mureșan a prezentat miercuri liniile directoare ale programului de guvernare al viitorului Executiv format din PNL, USR și UDMR. Documentul include menținerea cotei unice de impozitare, absența unor noi taxe în anul 2027, indexarea pensiilor și alocațiilor sociale, precum și reducerea TVA la 19% în condițiile unei situații bugetare favorabile.
Programul mai prevede reforme în administrație și companiile de stat, modificări în sistemul judiciar, în serviciile de informații, precum și ajustări privind pensiile din domeniul apărării și ordinii publice.
Siegfried Mureșan a declarat că viitorul Guvern va continua reformele inițiate de cabinetul condus de Ilie Bolojan, având ca obiective principale reducerea deficitului bugetar și, în același timp, relaxarea fiscală atunci când situația finanțelor publice va permite acest lucru.
„Propun oamenilor o guvernare corectă, axată pe creștere economică și pe continuarea reformelor realizate până acum de Guvernul Ilie Bolojan. Vreau să construim un stat mai eficient, să eliminăm privilegiile și sinecurile, să folosim mai bine banul public, să reducem risipa și să le oferim cetățenilor servicii mai bune”, a declarat Siegfried Mureșan, potrivit unui comunicat al PNL.
Premierul desemnat susține că Executivul va urmări stimularea economiei, crearea de locuri de muncă, reducerea deficitului, combaterea corupției și a evaziunii fiscale.
„Vom indexa salariile și pensiile de îndată ce situația bugetară ne va permite. În același timp, vom investi mai mult în apărarea națională, pentru a proteja mai bine România într-un context internațional dificil”, a mai afirmat Mureșan.
Documentul cu liniile directoare ale programului guvernamental prevede că în anul 2027 nu vor fi introduse impozite noi, iar cota unică de impozitare va fi menținută. De asemenea, este planificată revenirea cotei TVA la 19%, însă aplicarea acestei măsuri va avea loc „atunci când situația bugetară permite”, fără a fi stabilit un termen exact.
Guvernul condus de Mureșan intenționează să reducă taxele pe muncă, alocând din iulie 2027 jumătate din economiile generate de reforma administrației pentru acest scop. Reforma administrativă include reducerea numărului de parlamentari și secretari de stat, comasarea instituțiilor cu atribuții similare și eliminarea suprapunerilor, pe baza unui audit funcțional.
În sectorul fiscal, statul se angajează să achite la timp datoriile către companii și să permită compensarea sumelor datorate firmelor cu taxele pe care acestea trebuie să le plătească. Declarațiile fiscale vor fi precompletate, inclusiv pentru persoanele fizice autorizate (PFA-uri), iar modificările Codului fiscal vor fi comunicate cu cel puțin șase luni înainte.
Conform documentului oficial, pensiile și alocațiile vor fi indexate în 2027, concomitent cu reducerea deficitului bugetar, fără a introduce taxe noi.
Viitorul Guvern propune o lege a salarizării unitare bazată pe principiul „salariu egal pentru muncă egală”. Aplicarea noii legi nu va conduce la diminuarea veniturilor actuale ale angajaților din sectorul public.
Studenții care lucrează vor primi ajutoare pentru chirie, iar persoanele care se angajează în alte localități vor beneficia de sprijin pentru transport. Din 2027, studenții și persoanele care lucrează part-time în sănătate și educație nu vor mai fi supraimpozitate.
Programul prevede finalizarea reformei pensiilor speciale, inclusiv calcularea pensiilor din sistemele de apărare și ordine publică pe baza contribuției și vechimii, în concordanță cu principiile sistemului public de pensii. Totuși, vor fi menținute reguli distincte privind vârsta de pensionare, adaptate specificului profesiilor. Pentru cei apropiați de pensionare este prevăzută o perioadă de tranziție.
Programul guvernamental propune modificări în sistemul judiciar, printre care schimbarea modului de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin vot național în interiorul fiecărui corp profesional. Judecătorii vor alege reprezentanții lor, iar procurorii pe cei ai lor.
De asemenea, se propune eliminarea posibilității procurorului general și a procurorului-șef al DNA de a interveni în dosarele penale prin infirmarea măsurilor și soluțiilor procurorilor de caz. Programul include și măsuri pentru accelerarea procedurilor judiciare, digitalizarea relației cetățenilor cu instanțele și extinderea monitorizării electronice a agresorilor în cazurile de violență domestică.
Un capitol distinct al programului este dedicat reformei serviciilor de informații, care exclude prezența ofițerilor acoperiți în presă, politică și biserică. Mandatele șefilor serviciilor vor fi limitate la maximum două mandate și opt ani.
Persoanele care părăsesc serviciile de informații nu vor putea intra în politică timp de cinci ani și nu vor putea ocupa funcții publice de conducere timp de zece ani, iar averea acestora va fi declarată public în această perioadă.
Guvernul se angajează să dezvolte mecanisme rapide pentru identificarea și combaterea campaniilor de manipulare, dezinformare și interferență informațională. Pentru alegerile din 2028 sunt prevăzute măsuri speciale de protecție împotriva deepfake-urilor și a campaniilor de dezinformare.
În plus, în școli vor fi introduse programe pentru dezvoltarea gândirii critice și identificarea dezinformării.
Programul stabilește ca până în 2028 cel puțin jumătate dintre serviciile publice să poată fi accesate integral online. Cinci milioane de români vor deține o identitate digitală pentru accesarea serviciilor statului direct de pe telefon.
Instituțiile publice nu vor mai solicita documente deținute deja de stat, iar în administrație vor fi utilizate instrumente de inteligență artificială, respectând regulile privind protecția datelor.
Se prevede dublarea finanțării pentru prevenție, programe de depistare precoce a bolilor cardiovasculare, extinderea screeningului pentru nou-născuți și vaccinarea compensată. Pentru pacienții oncologici și cei cu boli rare vor fi create trasee medicale clare și acces mai rapid la tratamente inovatoare.
Finanțarea spitalelor va fi legată de serviciile efectiv prestate, pentru a preveni situațiile în care unitățile medicale epuizează fondurile înainte de finalul lunii.
Finalizarea autostrăzilor aflate în construcție, precum Sibiu-Pitești, Autostrada Moldovei, Autostrada Transilvania și Autostrada Unirii, este o prioritate. Sunt planificate și modernizarea infrastructurii feroviare, dezvoltarea trenurilor metropolitane, investiții în porturi și transportul pe Dunăre, precum și extinderea sistemelor automate de monitorizare a vitezei.
Programul include finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar proiectele nefinalizate prin acest mecanism vor fi finanțate din alte surse. Din 2027, se va mobiliza un buget anual de cel puțin 10 miliarde de euro pentru școli, spitale, infrastructură și dezvoltarea companiilor.
Investițiile în domeniul apărării vor crește gradual până la 5% din PIB. Fondurile vor fi direcționate către echipamente, fabrici, tehnologie, industria națională de apărare, securitate cibernetică și protejarea infrastructurilor critice, inclusiv prin utilizarea instrumentului european SAFE.
Programul menționează consolidarea rolului României în securitatea Mării Negre.
Prezentarea liniilor directoare are loc în contextul în care PSD a anunțat pe 21 septembrie că nu va susține Guvernul Mureșan, invocând continuarea politicilor Guvernului Bolojan de către premierul desemnat.
Mureșan a declarat că va merge la votul Parlamentului fără a avea garantată majoritatea și propune un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, majoritatea miniștrilor provenind din aceste formațiuni. Programul de guvernare și lista completă a miniștrilor urmează să fie depuse în Parlament până la sfârșitul săptămânii, conform președintelui Senatului, Mircea Abrudean.