Simboluri și tradiții pentru Miercurea Mare. Denia din ziua trădării

Miercurea Mare este a treia zi din Săptămâna Patimilor și marchează apropierea cu pași repezi a Învierii Domnului. Această zi are o încărcătură spirituală profundă, fiind strâns legată de faptele petrecute în ultimele zile ale vieții pământești a Mântuitorului. În centrul zilei stă trădarea lui Iuda, dar și începutul pregătirilor materiale și sufletești pentru Paște.

Miercurea Mare sau Miercurea Trădării

În Miercurea Patimilor (Miercurea Mare din Săptămâna Mare), Biserica Ortodoxă oficiază Denia a treia a Patimilor, una dintre cele trei slujbe speciale dedicate amintirii suferințelor (Patimilor) lui Hristos în ajunul Răstignirii.

Potrivit Evangheliei, în această zi, Iuda s-a înțeles cu mai-marii preoților să-L vândă pe Iisus pentru 30 de arginți. El devine un simbol negativ, amintind de pericolul renunțării la valori pentru câștiguri lumești.

Cele 30 de monede pentru care Iuda L-a vândut pe Hristos sunt simbol al păcatului și al compromisului. În unele zone, femeile aruncă monede într-o fântână sau într-un râu, ca ritual simbolic de „lepădare a răului”.

Uleiul de mir evocă ungerea simbolică a lui Hristos de către femeia păcătoasă, pomenită în Evanghelie. Acest gest de iubire și pocăință contrastează cu trădarea lui Iuda și devine un simbol al iertării și al credinței.

În Miercurea Mare, credincioșii țin post aspru, uneori chiar fără ulei, ca semn de curățire sufletească. Participarea la Denie este considerată esențială.

Denia din Miercurea Mare este slujba specială de seară, în care se citește din Evanghelie trădarea lui Iuda și se reamintește despre femeia păcătoasă care L-a uns pe Iisus cu mir. Este o slujbă solemnă, menită să trezească pocăința în suflet.

Tradițional, începând cu Miercurea Mare, femeile se ocupă de curățenia de Paște – se văruiesc pereții, se spală ferestrele, se aerisesc lucrurile și se pregătesc primele coacături. Tradiția spune că e păcat să se spele rufe sau să se facă treburi grele după Joi sau Vineri.

Tradiții și obiceiuri

În Miercurea Patimilor (Miercurea Mare din Săptămâna Mare), românii respectă o serie de tradiții și obiceiuri străvechi, unele cu rădăcini păgâne, altele legate de ritualurile creștine ale perioadei Patimilor.

Iată cele mai importante practici populare:

1. Obiceiuri de purificare și protecție
Oamenii se spală în apa rece înainte de răsărit pentru a fi sănătoși tot anul.
În unele sate, se crede că apa din această zi alungă bolile și vrăjile.
Femeile își spală părul cu apă în care au pus flori sfințite de Bobotează sau măceșe.

Se aruncă vechiturile, se spală podurile și se aranjează casa pentru Paște.
Se fumigă locuințele cu tămâie sau pelin pentru a alunga spiritele rele.

2. Ritualuri pentru fertilitate și rodnicie
În Transilvania și Moldova, copacii din livadă sunt bătuți cu nuiele pentru a da roade bogate.
Se presară cenușă de foc la rădăcina pomilor pentru a-i proteja de boli.
Unele gospodine încep să vopsească ouăle de Paște în această zi, mai ales în culori întunecate (roșu, negru, violet).

3. Descântece și magie populară

Babele descântă împotriva deochiului cu ajutorul cărbunilor, sării și usturoiului.
Se pun cruce din nuiele la intrarea în casă pentru protecție.
Se evită să se dea sau să se primească bani în această zi, de teama să nu aibă parte de grei sau trădare ca Iuda.

4. Postul și mâncărurile tradiționale
Nu se mănâncă lucruri de origine animală (nici măcar ulei sau vin).
Mâncărurile obișnuite sunt:

Fasole bătută cu ceapă
Mămăligă cu ciuperci
Plăcinte postice cu spanac sau dovleac
În unele zone, se coace pâine specială care nu se aruncă, ci se dă păsărilor, pentru noroc.

5. Superstiții și semne
Dacă plouă în Miercurea Mare: E semn că anul va fi rodnic, dar și că va fi un an greu pentru oameni.
Dacă e soare: Se crede că vara va fi caldă și secetoasă.
Nu se lucrează pământul: Este considerat păcat să sapi, să cosești sau să arzi tufișuri în această zi.