Sindromul post-Covid care apare și la persoanele care au avut forme ușoare ale bolii. ”Ca după 20 de ani de fumat”
Medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” din București atrage atența că există sindromul post-Covid, care apare și la persoanele care au avut forme ușoare ale bolii, iar acesta e îngrijorător, spune specialistul.
Beatrice Mahler spune că afectarea pulmonară a respectivilor pacienţi este asemănătoare cu cea a persoanelor care au mai mult de 20 de ani de fumat la activ.
Sindromul post-Covid: tuse, oboseală la efort, infecţii respiratorii repetate
”Este suprinzător modul în care sindromul post-Covid îşi face simţită prezenţa la pacienţii care au avut forme uşoare de Covid. Mă refer aici la persoane tinere, persoane care nu au necesitat tratament antiviral sau internare în spital în timpul perioadei de boală, dar care la o perioadă de trei luni, şase luni se prezintă la medicul pneumolog acuzând o simptomatologie nu neapărat brutală, ci supărătoare: tuse, oboseală la efort, infecţii respiratorii repetate, a explicat medicul.
”Examinarea pe care o facem în laboratoare evidenţiază o modificare o funcţiei pulmonare care se produce la nivelul săculeţilor de aer, la nivelul alveolelor, probabil prin mecanism imun specific infecţiei SARS-CoV-2.
Pentru a înţelege lucrurile, aş compara cu persoanele care fumează. Pentru că aceeaşi afectare la nivelul săculeţilor o găsim la pacienţii care au mai mult de 20 de ani de fumat” a mai spus managerul de la ”Marius Nasta”.
Funcția pulmonară se recuperează, dar nu complet
Potrivit medicului, cei mai mulți dintre aceia care se prezintă şi au această afectare post-Covid recuperează funcţia pulmonară, dar nu complet.
”O mare parte recuperează funcţia pulmonară, dar nu complet. Simptomatologia se ameliorează, însă tratamentul pe care îl avem în acest moment disponibil este un tratament nespecific, pentru că este o boală nouă despre care ştim foarte puţine şi pe care o tratăm cu metodele pe care le avem până acum la dispoziţie. Adică, de multe ori, corticoterapie, kinetoterapie respiratorie, mai puţin terapie bronhodilatoare, pentru că sprayurile inhalatorii pe care le administrăm pacienţilor cu BPOC şi astm nu ajung la acest nivel pentru a produce efect”, a mai arătat Mahler.
