Singurele lucruri pe care nu le poate face președintele interimar. Răspunderea lui Ilie Bolojan
După demisia președintelui Klaus Iohannis și instalarea șefului Senatului în funcție, singurele lucruri pe care nu le poate face președintele interimar sunt prevăzute de Constituție.
Lucruri pe care nu le poate face președintele interimar
Potrivit Constituției, „dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor”.
În acest caz, funcția de președinte interimar ar urma să fie exercitată de Ilie Bolojan, președinte al Senatului în acest moment.
Președintele interimar ar urma să-și exercite mandatul până la numirea unui nou președinte, după alegerile din luna mai.
Potrivit Constituției, președintele interimar are aceleași atribuții cu președintele ales, cu câteva excepții: nu poate dizolva Parlamentul, nu se poate adresa Parlamentului cu diverse declarații și nu poate convoca referendum.
Conform articolului 98 din Constituție:
„(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.
(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.”
Potrivit articolului 88 din Constituție, „Președintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii” – deci președintele interimar nu are aceste atribuții.
Iar potrivit art. 90 din Constituție, „Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional” – o altă atribuție pe care președintele interimar nu o poate îndeplini.
Președinți interimari ai României
România a mai avut doi președinți interimari în perioada post comunistă. La 20 aprilie 2007, Nicolae Văcăroiu, atunci președinte al Senatului, a preluat interimatul de la cârma țării după prima suspendare a președintelui de atunci, Traian Băsescu.
La 10 iulie 2012, Crin Antonescu devenea președintele interimar al României, după a doua suspendare de către Parlament a lui Traian Băsescu. El prelua interimatul la șefia statului în calitate de președinte al Senatului, funcție pe care o deținea de numai o săptămână, după ce majoritatea USL din Parlament îi înlăturase de la șefia Camerelor pe democrat-liberalii Vasile Blaga și Roberta Anastase.
