Apar noi soluții pentru pacea din Ucraina în contextul geo-politic actual. Astfel, una dintre ele este o propunerea pentru o forță de menținere a păcii e separată de o idee mai veche a lui Macron de a trimite instructori militari în Ucraina. Recent, liderul de la Paris va discuta cu prim-ministrul polonez, Donald Tusk, posibilitatea desfășurării unei forțe de menținere a păcii în Ucraina, transmite Politico.
Întâlnirea între cei doi lideri urmează să aibă loc la Varșovia, joi, conform unui diplomat european și unui oficial francez, ambii citați de Politico.
Întâlnirea între cei doi lideri vine pe fondul unor temeri tot mai mari că viitoarea administrație Trump îi va forța pe europeni să preia și mai multe din responsabilitățile militare față de Ucraina.
„E adevărat”, a confirmat un politician european atunci când a fost întrebat despre informațiile relatate de presa poloneză, conform cărora guvernele francez și polonez discută posibilitatea creării unei forțe de 40.000 de soldați care să asigure pacea în Ucraina după încheierea războiului. arată Politico.
Această forță ar urma să fie formată din trupe internaționale. Diplomatul nu a spus din ce țări ar putea să provină acești militari. Ambii oficiali au făcut declarațiile sub rezerva anonimatului, subiectul fiind unul foarte delicat.
Propunerea pentru o forță de menținere a păcii e separată de o idee mai veche a lui Macron de a trimite instructori militari în Ucraina în timpul războiului în desfășurare.
La începutul acestei săptămâni, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a sugerat posibilitatea unui astfel de plan după întâlnirea cu Friedrich Merz, liderul conservator german cu șanse să devină noul cancelar de la anul.
„O să vă spun sincer, putem să ne gândim și să lucrăm cu poziția lui Emmanuel (Macron – n. red.). Vă amintiți că a propus ca trupe dintr-o țară sau din alta să fie prezente pe teritoriul Ucrainei, fapt ce ne-ar garanta securitatea câtă vreme Ucraina rămâne în afara NATO. Dar trebuie să avem o asigurare clară, înainte să facem asta, cu privire la momentul în care Ucraina va fi în UE și în NATO”, a declarat liderul de la Kiev.
Zelenski a mai vorbit de nevoia existenței unor garanții de securitate pentru Ucraina și cu președintele ales al SUA, Donald Trump, când a discutat cu acesta, la Paris, în weekend.
Solicitarea principală a Ucrainei a fost ca ea să primească o invitație formală pentru a se alătura NATO, însă unii membri, precum SUA sau Germania, nu doresc încă să o accepte, temându-se că ar putea fi atrași într-un război cu Rusia.
Fără apartenența la NATO, Ucraina se teme că orice aranjament de pace doar ar permite Rusiei să se recupereze și să atace din nou după o reconstruire a armatei sale.
Ucraina se teme că, fără garanții occidentale, Putin va porni o nouă invazie
Aducerea de trupe de menținere a păcii în Ucraina ar putea să calmeze temerile guvernului de la Kiev cu privire la o posibilă repornire a războiului de către Putin.
Temerile Ucrainei vin ca urmare a experienței cu regimul criminal de la Kremlin, care nu și-a respectat angajamentele niciodată – în 1994, Ucraina a renunțat la armele nucleare moștenite din perioada sovietică, în schimbul garanțiilor de securitate oferite de Rusia.
„Este foarte clar că încheierea războiului și câștigarea păcii este posibilă doar dacă Ucraina e în NATO și în UE.”, a declarat viceprim-ministra ucraineană, Olha Stefanișina.
Și ministra germană de externe, Annalena Baerbock, a vorbit de această posibilitate, întrebată fiind cu privire la un posibil rol al trupelor germane într-o forță de menținere a păcii.
„Desigur că orice aranjament care ar ajuta la menținerea păcii în viitor va fi susținut de partea germană cu toate eforturile”, a declarat ea.
Totuși, până acum, poziția oficială a guvernului de la Berlin a fost de rezistență față de orice plan de desfășurare de trupe. Opoziția conservatoare care va câștiga, cel mai probabil, alegerile din februarie, a fost mult mai receptivă față de ajutarea Ucrainei, însă Merz a spus că formarea unui contingent de menținere a păcii cu trupe germane în Ucraina ar fi „iresponsabilă”.
Nici Polonia nu e foarte receptivă la posibilitatea de a trimite trupe în Ucraina câtă vreme încă e în desfășurare războiul cu Rusia.
Trimiterea de trupe în Ucraina în acest moment nu intră în discuție, a declarat ministrul polonez de externe, marți. El a mai spus că Macron a venit cu ideea în februarie și a insistat că pasul principal ar trebui să fie făcut de NATO.
„Avem mai multe scenarii pe masă. Vom merge înainte ca alianță. NATO trebuie să joace un rol cheie aici, nu țările individuale”, a continuat el. Nu e clar dacă aceste rezerve se aplică și efortului de menținere a păcii post-război.
Și alți oficiali au vorbit de acest subiect – noua șefă a diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat, în timpul unei vizite recente la Kiev, că soldați din țările UE ar putea, la un moment dat, să servească în Ucraina – „Nu cred că putem să excludem nimic”, a spus ea.
Există inclusiv o presiune în creștere pe țările europene cu privire la viitoarea administrație Trump, despre care se crede că va mai reduce din ajutorul trimis țării invadate și că va cere europenilor să preia o mare parte din asistență.
WSJ a scris, luna trecută, că echipa lui Trump a sugerat un plan prin care va fi înghețat războiul pe linia actuală a frontului, prin care va obliga Ucraina să-și suspende planul de aderare la NATO pentru 20 de ani și că va crea o zonă demilitarizată care va fi asigurată de trupe din UE și UK.
Rusia nu este dispusă la concesii pentru încheierea conflictului din Ucraina şi propunerile preşedintelui rus Vladimir Putin în vederea soluţionării acestui conflict trebuie puse în aplicare, a transmis miercuri Ministerul rus de Externe, potrivit Reuters.
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a amenințat că doar propunerile făcute de președintele rus Vladimir Putin vor fi luate în considerare de Moscova.
„În primul rând, Rusia acţionează. În al doilea rând, dacă cineva se aşteaptă ca Rusia să facă orice fel de concesii, înseamnă că aceşti oameni au o memorie scurtă şi o cunoaştere insuficientă a problemei”, a indicat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe. Propunerile de pace ale lui Putin trebuie puse în aplicare, a punctat ea.
Aceste propuneri, enunţate de preşedintele rus în iunie, fac referire la o încetare a focului şi o pace negociată cu Ucraina pe baza acordului nefinalizat la negocierile desfăşurate la Istanbul în martie-aprilie 2022 şi includ în principal retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson), precum şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, condiţii respinse categoric de Ucraina şi de aliaţii săi occidentali.
Rusia leagă însă soluţionarea conflictului ucrainean şi de crearea unei noi arhitecturi de securitate. Astfel, în decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri de asemenea respinse din start de Occident, replica Rusiei fiind apoi lansarea invaziei în Ucraina în februarie 2022.