Sondaj INSCOP. 40.9% dintre români ar vota cu AUR. Cam cât pentru PSD, PNL și USR, la un loc

Cel mai recent sondaj INSCOP Research reliefează că dacă dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 40,9% dintre românii care și-ar exprima votul ar alege AUR. Cu cei din Coaliție 18,2% ar vota cu PSD, 13,5% cu PNL și 11,7% cu USR.

AUR defilează în privința intenției de vot a românilor

Sondajul INSCOP realizat în perioada 12-15 ianuarie, arată că AUR conduce în preferințele românilor pentru alegerile parlamentare, cu 40,9% dintre cei care care și-au exprimat intenția la vot, dacă duminică ar avea loc alegeri parlamentare.
Urmează PSD, cu 18,2%, PNL, cu 13,5% și USR , cu 11,7%.

Restul partidelor nu depășesc pragul electoral de 5%.

Sociologii consideră că scorul cumulat al partidelor aflate la guvernare (48,3%) și al celor din opoziția parlamentară (45,8%) tinde să se echilibreze la începutul anului 2026, pe fondul revenirii AUR la o intenție de vot de peste 40%.

”Raportul intenției de vot între partidele aflate la guvernare (scor cumulat de 48,3%) și partidele din opoziția parlamentară (scor cumulat de 45,8%) tinde să se echilibreze la începutul anului 2026 și pe fondul faptului că AUR revine la o intenție de vot de peste 40%, după recului de la finalul anului trecut când ajunsese la 38%. Totuși, analiza riguroasă a evoluției intenție de vot în ultimele 9 luni (din mai 2025 până în ianuarie 2026) evidențiază o remarcabilă stabilitate pentru toate partidele, variațiile de la lună la lună fiind mici și rare.

Acest lucru arată că partidele nu câștigă, dar nici nu pierd semnificativ, în pofida unei perioade marcate de tensiuni provocate de evoluțiile din domenii cheie precum economie/prețuri, politică fiscală/taxe, politică externă, justiție sau riscuri de securitate/război. Ne aflăm deocamdată într-un statu-quo politic rigid care descurajează rupturi de ritm și crize politice majore”, a explicat Directorului INSCOP Research, Remus Ștefureac, potrivit unui comunicat de presă.

Se remarcă o stabilitate a preferințelor electorale

Analiza ultimelor nouă luni arată însă o stabilitate remarcabilă a preferințelor electorale, indicând un statu-quo politic rigid, în ciuda tensiunilor din economie, fiscalitate, politică externă sau securitate.

Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” vor merge la vot și 10 ”sigur da” vor merge la vot, 22.4% dintre români au ales 1, 1.3% au ales 2, 1% au ales 3, 2% au ales 4, 3.5% au ales 5, 1.3% au ales 6, 1.9% au ales 7. 3.2% indică 8, 2.6% aleg 9 și 58.4% indică 10. 2.3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.