SUA ar putea avea de ales între anexarea Groenlandei și menținerea NATO, anunță Trump. Avertismentul grav al președintelui SUA
Donald Trump, liderul de la casa Albă, a declarat recent, într-un interviu acordat New York Times că nu se simte obligat să respecte dreptul internațional și că este constrâns doar de propria conștiință, adăugând că SUA „ar putea avea de ales” între îndeplinirea ambiției sale de a prelua controlul asupra Groenlandei și menținerea integrității NATO. De asemenea, liderul american a explicat motivul pentru care dorește neapărat insula ce aparține de Danemarca.
Președintele SUA a fost întrebat într-un interviu acordat New York Times pe 7 ianuarie dacă achiziționarea Groenlandei este mai importantă pentru el decât păstrarea alianței militare vechi de 76 de ani.
Întrebarea a devenit foarte importantă pentru aliații europeni ai Americii în ultimele zile, pe măsură ce Trump și oamenii din administrația sa au insistat că SUA vor Groenlanda și sunt gata să apeleze inclusiv la forța militară în acest sens.
Trump nu a răspuns direct la întrebare, dar a recunoscut că administrația sa ar putea fi nevoită să aleagă între cele două variante, potrivit relatărilor New York Times.
„Nu am nevoie de dreptul internațional”, spune Trump în interviu
El a clarificat poziția sa cum că alianța transatlantică este practic inutilă fără Statele Unite în centrul său.
Întrebat de ce dorește ca SUA să controleze Groenlanda, Trump a răspuns că este necesară din punct de vedere psihologic.
„Pentru că asta consider că este necesar din punct de vedere psihologic pentru a avea succes. Cred că proprietatea îți oferă ceva ce nu poți obține cu un contract de închiriere sau un tratat. Proprietatea îți oferă lucruri și elemente pe care nu le poți obține doar prin semnarea unui document”, a explicat Trump.
Întrebat miercuri seara dacă vede vreo limită pentru acţiunile sale în străinătate, Donald Trump a răspuns că nu se simte obligat să respecte dreptul internațional și că este constrâns doar de propria conștiință.
„Da, există un lucru. Propria mea moralitate. Propria mea minte. Este singurul lucru care mă poate opri”, a spus Trump.
„Nu am nevoie de dreptul internaţional”, a declarat el miercuri seara pentru New York Times. „Nu vreau să fac rău nimănui”, a asigurat preşedintele american.
Întrebat dacă crede că Statele Unite trebuie să respecte dreptul internaţional, el a răspuns că „da”, dar a adăugat: „Depinde de definiţia ta pentru dreptul internaţional”.
Avertisment din Danemarca
Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a avertizat pe 5 ianuarie că o invazie americană a Groenlandei ar însemna sfârșitul alianței militare.
„Dacă SUA aleg să atace militar o altă țară NATO, atunci totul se oprește, inclusiv NATO și, prin urmare, securitatea care a fost stabilită de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”, a spus ea.
În discursul său anual de politică externă de joi, președintele Franței Emmanuel Macron a spus, de asemenea, că Washingtonul „se îndepărtează treptat de unii dintre aliații săi și se eliberează de regulile internaționale pe care le promova”.
Avertismentul grav al președintelui SUA privind NATO
Trump, sceptic de multă vreme față de NATO, a aruncat noi îndoieli asupra angajamentului său față de alianță în această săptămână, spunând că nu este convins că aceasta ar veni în ajutorul Washingtonului într-o situație de criză.
„MĂ îndoiesc că NATO ar fi acolo pentru noi dacă am avea cu adevărat nevoie de ei”, a scris el pe Truth Social, deși a adăugat că SUA vor continua să-și sprijine aliații NATO.
Washingtonul nu este membru al Curţii Penale Internaţionale (CPI), care judecă criminalii de război, şi a criticat adesea deciziile Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), cea mai înaltă instanţă a ONU. Donald Trump a fost urmărit de justiţia din propria ţară: a fost pus sub acuzare de două ori în faţa Congresului în timpul primului său mandat, apoi condamnat penal pentru plăţi ascunse către actriţa de filme X Stormy Daniels şi s-a confruntat cu urmăriri penale federale pentru încercări ilegale de a inversa rezultatele alegerilor din 2020, înainte ca revenirea sa la putere să determine abandonarea dosarelor.
Şi, deşi Donald Trump s-a autoproclamat „preşedinte al păcii”, el a declanşat atacuri aeriene împotriva Iranului şi Nigeriei, înainte de intervenţia sa în Venezuela, care a uimit întreaga lume.
Consilierul său apropiat, Stephen Miller, a declarat luni că, deşi „putem vorbi cât vrem despre subtilităţile relaţiilor internaţionale”, „trăim într-o lume (…) care este guvernată de putere, de forţă”.
