SUA, discuții pentru extinderea desfășurării armelor nucleare în Europa. Țările de pe flancul estic sunt interesate (FT)

SUA discută posibilitatea desfăşurării de arme nucleare în alte state europene membre NATO, într-o mişcare menită să asigure aliaţii că reducerea sprijinului militar convenţional nu slăbeşte garanţiile de securitate, scrie, marţi, Financial Times.

Oficialii americani au semnalat deschiderea faţă de desfăşurări suplimentare dincolo de cele şase ţări existente care găzduiesc bombardiere cu capacitate nucleară, au declarat pentru FT trei persoane informate cu privire la discuţii.

Discuţiile sunt în curs pe canalele NATO, a declarat o persoană familiarizată cu discuţiile, adăugând că aliaţii cei mai apropiaţi de graniţele Rusiei au manifestat cel mai mare interes.

Discuţiile, care sunt extrem de confidenţiale şi s-ar putea să nu ducă la nicio schimbare în acordurile de partajare a armelor nucleare, au loc pe fondul îngrijorării generalizate din Europa cu privire la măsurile luate de Donald Trump de a retrage trupe americane şi sisteme de armament esenţiale de pe continent.

Acest lucru ar permite, potenţial, mai multor ţări să găzduiască aşa-numitele aeronave americane cu dublă capacitate (DCA), care sunt capabile să lanseze atacuri nucleare. Două dintre aceste persoane au afirmat că deschiderea faţă de discutarea unei extinderi a avut scopul de a demonstra angajamentul SUA de a oferi o umbrelă nucleară, chiar şi în contextul în care aliaţii NATO au fost împinşi să-şi asume o parte mai mare din povara apărării convenţionale.

Ţările de pe flancul estic al NATO, inclusiv Polonia şi unele state baltice, erau interesate de posibilitatea de a găzdui baze DCA, au spus sursele.

Oficialii polonezi au vorbit în mod special în public despre dorinţa de a găzdui arme nucleare. Fostul preşedinte Andrzej Duda a solicitat SUA să extindă iniţiativa DCA pe teritoriul său, în timp ce Varşovia s-a alăturat anul acesta unei noi iniţiative franceze de a explora potenţialul de a muta temporar, pentru prima dată, părţi ale forţei sale de descurajare nucleară în ţări europene aliate.

Invazia Rusiei în Ucraina şi remarca repetată a preşedintelui Vladimir Putin cu privire la capacităţile nucleare ale Kremlinului au catalizat interesul unor aliaţi de a găzdui DCA.

Pe de altă parte, o a doua persoană familiarizată cu discuţiile a declarat că un acord privind extinderea găzduirii armelor nucleare americane nu este iminent.

Programul NATO de partajare a armelor nucleare implică aliaţi – în prezent Belgia, Germania, Italia, Ţările de Jos, Turcia şi Regatul Unit – care au primit aprobarea să găzduiască DCA-ul SUA şi bombe nucleare „desfăşurate în avans”. Acestea se află sub protecţia SUA, Washingtonul păstrând autoritatea exclusivă pentru utilizarea lor.

Elaborat în timpul Războiului Rece, NATO afirmă că acordul „oferă o platformă aliaţilor NATO fără arme nucleare pentru a modela politica şi planificarea nucleară a Alianţei ca mijloc de a-şi garanta securitatea fără a achiziţiona arme nucleare”.

Armele nucleare americane desfăşurate în statele europene sunt depozitate şi păzite de trupele americane. Grupurile aeriene desemnate ale ţărilor aliate, care utilizează avioane de tip F-35, F-15 şi Tornado, sunt antrenate să participe la exerciţii şi misiuni pentru a demonstra poziţia de forţă şi, în cele din urmă, să lanseze bombele atunci când sunt autorizate de SUA.

Măsurile recente luate de administraţia Trump de a anula desfăşurările planificate ale sistemelor cheie de armament în Europa şi de a anunţa retragerea trupelor, ca parte a unei iniţiative de a transfera mai multe resurse militare în Asia şi în alte regiuni, au surprins unii aliaţi NATO. Aceştia se tem că acest lucru va lăsa lacune în apărarea continentului şi în capacitatea de a descuraja sau respinge orice atac.

Deşi aliaţii europeni s-au angajat să-şi mărească drastic cheltuielile de apărare şi investiţiile în capacităţi militare convenţionale cheie furnizate în prezent de SUA, umbrela nucleară este considerată de neînlocuit.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat după o reuniune a miniştrilor de externe ai alianţei, luna trecută, că există o „înţelegere comună că, deşi SUA se vor orienta mai mult către alte teatre de operaţiuni, descurajarea şi apărarea generală în Europa trebuie să rămână la fel”.

„Vreau să fiu foarte clar. Dacă cineva ar fi atât de nebun încât să ne atace, răspunsul ar fi devastator”, a subliniat Rutte.