SUA retrage 10.000 de soldați americani din România, Polonia și alte țări din Europa de Est! (Surse NBC News) UPDATE: Reacția României
Alertă la nivel european, după ce oficiali de rang înalt din Departamentul de Apărare al SUA analizează o propunere de retragere a aproximativ 10.000 de militari din Europa de Est, inclusiv România și Polonia, transmite televiziunea americană NBC News, care citează șase oficiali americani și europeni care au fost informați despre această chestiune.
UPDATE: Reacția României la știrea apărută în presa americană
Preşedintele interimar Ilie Bolojan susține că nu există informații cu privire la o eventuală retragere a trupelor SUA din România.
”Nu există nicio informație sau vreo discuție oficială în ceea ce privește retragerea trupelor SUA din România.
Vă pot informa că în discuția pe care Rubio a avut-o cu secretarii de stat din Europa, a fost reafirmat angajamentul SUA în ceea ce privește acțiunea trupelor NATO.
Ce este real că atât în administrația SUA și în Pentagon sunt discuțiile legate de reducerile de buget, dar nu afectează acest flanc de Est al Europei.
În interiorul NATO ar putea fi anumite disclocări, ceea ce se întâmplă oricum”, a declarat Ilie Bolojan într-o conferință de presă.
SUA retrage 10.000 de soldați americani din România, Polonia și alte țări din Europa de Est!
Nu e clar dacă acest plan ar avea un impact și asupra construcției bazei de la Mihail Kogălniceanu, care urma să devină cea mai mare bază NATO din Europa de Est. Experții avertizează că momentul unei posibile retrageri ar putea alarma aliații NATO și încuraja acțiunile președintelui rus Vladimir Putin.
Unitățile luate în considerare pentru retragere fac parte din cei 20.000 de militari pe care administrația Biden i-a desfășurat în 2022 pentru a consolida apărarea țărilor care se învecinează cu Ucraina după invazia rusă. Cifrele sunt încă în discuție, dar propunerea ar putea implica retragerea a până la jumătate din forțele trimise de Biden, arată NBC News.
Discuțiile interne despre reducerea prezenței militare americane în România și Polonia au loc într-un moment în care președintele Donald Trump încearcă să-l convingă pe Putin să accepte un armistițiu.
Cei șase oficiali americani și europeni, toți solicitând anonimatul, au descris pentru NBC News multiple detalii ale propunerii. Dacă Pentagonul adoptă propunerea, aceasta va întări temerile că Statele Unite își abandonează aliații tradiționali din Europa, care văd Rusia ca o amenințare crescândă, au declarat oficialii europeni.
Rușii ar „evalua o reducere a forțelor SUA ca o slăbire a capacității de descurajare, ceea ce va crește disponibilitatea lor de a interveni în diverse moduri în Europa”, a declarat Seth Jones, vicepreședinte senior la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.
Decizie surpriză a Pentagonului privind numărul de soldați SUA
Administrația Trump a spus clar că dorește ca aliații europeni să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare, permițând Statelor Unite să-și concentreze resursele militare asupra Chinei și altor priorități.
În prima sa călătorie în străinătate în calitate de secretar al apărării, Pete Hegseth a declarat într-un discurs la Bruxelles în februarie că „realitățile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în principal pe securitatea Europei”. În schimb, Statele Unite s-ar concentra pe securizarea frontierei de sud și contracararea Chinei, a spus Hegseth.
Aproximativ 80.000 de militari americani sunt staționați în Europa. După ce Rusia a declanșat războiul, parlamentari din ambele partide au susținut o prezență militară americană puternică pe flancul estic al NATO, văzând-o ca un semnal important pentru Putin că Statele Unite rămân angajate în apărarea acestor state de frontieră.
Însă Trump a făcut campanie promițând să încheie rapid războiul și acum insistă pentru un armistițiu. El a adoptat o poziție foarte diferită față de Ucraina comparativ cu Biden, care a promis să furnizeze arme și alt ajutor Kievului „atât timp cât va fi necesar” pentru a învinge.
Presiunile președintelui SUA asupra Ucraina
Trump a făcut presiuni asupra Ucrainei pentru a face concesii anticipate. El a suspendat asistența militară și de informații timp de o săptămână după un conflict public cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și nu a făcut niciun angajament specific privind viitorul ajutor militar american.
Rusia urmărește o reconstrucție și reformare majoră a forțelor sale militare, inclusiv modernizarea echipamentelor și intensificarea producției de armament, conform unei evaluări a serviciilor de informații daneze publicată în februarie.
Dacă războiul din Ucraina se încheie sau este înghețat printr-un acord de încetare a focului, Rusia ar putea fi capabilă să poarte un război la scară largă în Europa de Est în următorii cinci ani, dacă NATO nu își va consolida apărarea, se arată în raport.
Trump a demis un oficial militar de rang înalt din cadrul NATO
Preşedintele Donald Trump l-a demis pe unul dintre cei mai importanţi ofiţeri militari americani de la sediul NATO din Bruxelles, sporind incertitudinea cu privire la rolul Americii în alianţa formată în urmă cu aproape opt decenii, relatează POLITICO.
Viceamiralul Marinei americane Shoshana Chatfield, reprezentantul SUA în Comitetul Militar al NATO, a fost eliberată din funcţie, potrivit a doi oficiali NATO şi unui diplomat dintr-o ţară NATO. Aceştia nu au spus care a fost motivul demiterii, însă demiterea unui ofiţer american atât de proeminent în cadrul NATO adaugă şi mai multă tensiune la relaţia tot mai fragilă a Washingtonului cu alianţa nord-atlantică.
Retorica antagonistă a administraţiei împotriva aliaţilor de lungă durată din NATO – inclusiv criticile vicepreşedintelui JD Vance cu privire la problemele culturale europene, insistenţa continuă a lui Trump că SUA ar trebui să deţină Groenlanda şi tarifele uriaşe aplicate unora dintre cei mai apropiaţi parteneri comerciali ai Americii – fac parte dintr-o ruptură tot mai mare în alianţa transatlantică, notează POLITICO.
Shoshana Chatfield, în atenţia presei conservatoare
Viceamiralul Shoshana Chatfield a intrat în atenţia presei conservatoare în 2023, la scurt timp după preluarea funcţiei. Criticii au etichetat-o drept „woke” pentru comentariile pe care le-a făcut atunci când a devenit preşedinte al Colegiului Naval de Război, în 2019. „Vreau să văd că membrii acestei echipe îşi oferă reciproc respect pentru diferenţe, pentru diversitate, pentru dialogul din care rezultă idei şi colaborare”, a spus ea atunci.
Secretarul apărării, Pete Hegseth, a denunţat eforturile de diversitate din armată ca fiind generatoare de diviziuni în rândul trupelor, ceea ce distrage atenţia de la capacitatea Pentagonului de a câştiga războaie.
Demiterea viceamiralului urmează confirmării de către Senat, săptămâna trecută, a lui Matthew Whitaker, noul ambasador al SUA la NATO. De asemenea, aceasta are loc în timp ce miniştrii apărării din întreaga alianţă se pregătesc să se întâlnească într-o serie de reuniuni privind consolidarea eforturilor europene de apărare şi planificarea unui ajutor militar mai mare pentru Ucraina.
