SUA vor trimite Ucrainei muniții cu dispersie. NATO își asumă angajamentul de aderare | UPDATE
SUA au anunțat că vor furniza Ucrainei muniții cu dispersie, interzise pe scară largă, pentru contraofensiva sa împotriva forțelor rusești de ocupație, iar liderul NATO a declarat că alianța militară se va uni la un summit care va avea loc săptămâna viitoare cu privire la modul în care să aducă Ucraina mai aproape de aderare, transmite Reuters.
UPDATE:
Premierul britanic Rishi Sunak a reiterat sâmbătă că Marea Britanie este semnatară a convenţiei care interzice producţia şi utilizarea muniţiilor cu dispersie, la o zi după ce Statele Unite şi-au anunţat intenţia de a furniza Ucrainei aceste arme controversate.
Spania şi-a arătat şi ea dezaprobarea, în timp ce ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a salutat decizia SUA de a furniza bombe cu dispersie Kievului, promiţând totodată că acestea nu vor fi folosite în Rusia, relatează Reuters şi AFP.
„Marea Britanie este semnatară a unei convenţii care interzice producţia şi utilizarea muniţiilor cu dispersie şi descurajează utilizarea acestora”, a declarat premierul Rishi Sunak. „Vom continua să ne achităm de partea noastră de contribuţie pentru a sprijini Ucraina împotriva invaziei ruseşti”, a adăugat el, subliniind că Marea Britanie a furnizat Kievului numeroase arme, inclusiv tancuri grele şi rachete cu rază lungă de acţiune.
Preşedintele american Joe Biden a anunţat vineri că a luat „decizia foarte dificilă” de a livra muniţii cu dispersie Ucrainei, care suferă de o lipsă acută de muniţie: Anunţul a provocat stânjeneală în rândul aliaţilor din Europa şi critici puternice din partea ONG-urilor.
Aceste arme sunt interzise în mai multe ţări, în special în Europa, semnatare ale Convenţiei de la Oslo din 2008, la care nici Statele Unite şi nici Ucraina nu sunt parte. Utilizarea armelor cu submuniţie este extrem de controversată, deoarece pot dispersa până la câteva sute de încărcături explozive de mici dimensiuni şi pot provoca numeroase victime civile colaterale.
Știre inițială:
Grupurile pentru drepturile omului și secretarul general al ONU au pus sub semnul întrebării decizia Washingtonului privind munițiile, parte a unui pachet de securitate de 800 de milioane de dolari care ridică ajutorul militar american total la peste 40 de miliarde de dolari de la invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022.
SUA vor trimite Ucrainei muniții cu dispersie
Președintele rus Vladimir Putin, care descrie conflictul ca fiind o „operațiune militară specială” pentru a proteja securitatea Rusiei, a declarat că SUA și aliații săi duc un război proxy în expansiune. Munițiile cu dispersie „vor fi livrate într-un interval de timp care este relevant pentru contraofensivă”, a declarat un oficial al Pentagonului pentru reporteri.
Munițiile cu dispersie sunt interzise de peste 100 de țări. Rusia, Ucraina și Statele Unite nu au semnat Convenția privind munițiile cu dispersie, care interzice producția, stocarea, utilizarea și transferul acestor arme.
De obicei, acestea lansează un număr mare de bombe mai mici care pot ucide fără discriminare pe o suprafață mare. Cele care nu reușesc să explodeze reprezintă un pericol timp de zeci de ani după încheierea unui conflict.
„Ucraina a dat asigurări scrise că le va folosi cu mare atenție” pentru a minimiza riscurile pentru civili, a declarat consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan.
Președintele american Joe Biden a descris decizia privind bombele cu dispersie ca fiind dificilă, dar a spus că Ucraina are nevoie de ele. Human Rights Watch a acuzat forțele rusești și ucrainene de utilizarea munițiilor cu dispersie, care au ucis civili. Ambasadorul rus în Statele Unite, Anatoli Antonov, a criticat transferul acestor arme către Ucraina de către SUA, potrivit Reuters.
„Cruzimea și cinismul cu care Washingtonul a abordat problema transferului de arme letale către Kiev este izbitoare”, a declarat vineri agenția de presă TASS, citându-l pe Antonov. „Acum, din vina SUA, va exista riscul, timp de mulți ani, ca civili nevinovați să fie aruncați în aer de submuniții care au eșuat.”
Ucraina spune că a recucerit câteva sate din sudul Ucrainei de când a început contraofensiva la începutul lunii iunie, dar că nu are puterea de foc și acoperirea aeriană pentru a face progrese mai rapide.
„Este prea devreme pentru a judeca modul în care contraofensiva decurge într-un fel sau altul, deoarece ne aflăm la începutul părții de mijloc”, a declarat Colin Kahl, subsecretarul american al apărării pentru politică, Colin Kahl, reporterilor.
NATO își asumă angajamentul de aderare
Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy a vizitat Republica Cehă, Slovacia și Turcia, la o zi după discuțiile din Bulgaria, pentru a obține sprijin pentru aderarea la NATO înainte de summitul alianței din 11-12 iulie. Președintele Turciei, Tayyip Erdogan, a declarat, după întâlnirea cu Zelenskiy, că Ucraina merită să devină membră a NATO și că Ankara va continua să lucreze la o încetare negociată a războiului. La Praga, Zelenskiy a obținut o promisiune de susținere pentru ca Ucraina să adere la NATO „imediat ce războiul se va încheia”, iar la Sofia a obținut sprijinul pentru aderare „imediat ce condițiile o vor permite”.
Secretarul general al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, Jens Stoltenberg, și-a reafirmat opinia că Ucraina va deveni membră.
„Summitul nostru va trimite un mesaj clar: NATO rămâne unită, iar agresiunea Rusiei nu va plăti”, a declarat Stoltenberg la o conferință de presă la Bruxelles.
Cu toate acestea, a rămas neclar ce i se va oferi Ucrainei săptămâna viitoare la summitul de la Vilnius, capitala Lituaniei. Alianța este divizată cu privire la viteza cu care Ucraina ar trebui să se îndrepte spre aderare, iar unele țări se tem de orice pas care ar putea duce NATO mai aproape de un război cu Rusia.
Biden, într-un extras dintr-un interviu acordat de CNN și difuzat vineri, a subliniat acest aspect. „Nu cred că există o unanimitate în NATO” în ceea ce privește aderarea Ucrainei acum, a spus el.
Zelenskiy a recunoscut că este puțin probabil ca Kievul să poată adera la NATO în timp ce se află în război cu Rusia. Putin a amenințat cu acțiuni nespecificate dacă Ucraina aderă la NATO.
Ucraina nu va intra în NATO la finalul summitului de la Vilnius
Ucraina „nu se va alătura NATO” la finalul summitului de la Vilnius, preconizat pentru săptămâna viitoare, a declarat vineri consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, potrivit AFP.
Această declaraţie intervine într-un moment în care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski efectuează un turneu internaţional vizând în special să obţină mai mult sprijin pentru ambiţia Kievului de a se alătura NATO, înaintea unui summit al Alianţei în 11 şi 12 iulie, la Vilnius, în Lituania.
Totodată, SUA au confirma că vor furniza muniţii cu fragmentaţie Ucrainei, depăşind în un prag important în ceea ce priveşte tipurile de armament oferite Kievului pentru a se apăra împotriva Rusiei.
„Este o decizie dificilă. O amânasem pentru o vreme”, a declarat presei Sullivan, adăugând în acelaşi timp că este „ceea ce trebuia făcut”.
SUA urmau să anunţe vineri trimiterea către Ucraina a unor muniţii cu fragmentaţie, interzise în numeroase ţări, în cadrul unui pachet de securitate în valoare de 800 milioane de dolari, decizie care, potrivit Kievului, va avea un „impact psiho-emoţional extraordinar” asupra forţelor de ocupaţie ruse, transmite Reuters.
