Sute de mii de locuri de muncă urmează să dispară în următorii ani în Europa, avertizează Comisia Europeană
Pentru prima dată, Bruxelles-ul va evalua dacă țările investesc suficient în oameni, esențiali pentru susținerea ambițiilor economice și industriale ale Europei, arată Politico.
Țările UE riscă pierderi masive de locuri de muncă în anii următori, pe fondul costurilor ridicate la energie, restructurării industriale și tranziției verzi, care apasă asupra economiei, avertizează Comisia Europeană.
Datele, consultate de POLITICO, vor fi incluse în Pachetul de Primăvară al Semestrului European, care prezintă recomandările economice și politice ale Comisiei pentru țările UE și urmează să fie prezentat miercuri. Acestea reflectă îngrijorarea tot mai mare de la Bruxelles privind amploarea provocărilor economice cu care se confruntă blocul.
„Competitivitatea Europei nu se va construi doar prin tehnologie, capital sau reglementări financiare,” a declarat pentru POLITICO Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei pentru competențe.
„Se va construi prin oameni, prin competențele pe care le dezvoltă și prin oportunitățile pe care le creăm pentru ca aceștia să contribuie pe deplin la economiile și societățile noastre.”
Presiunile asupra prețurilor energiei în 2026 vor pune în pericol sute demii de locuri de muncă
Războiul dintre SUA și Israel în Iran, care nu dă semne de încheiere și continuă să influențeze prețurile petrolului, determină Comisia să estimeze că presiunile asupra prețurilor energiei în 2026 vor pune în pericol până la 560.000 de locuri de muncă. Sectorele cele mai expuse sunt construcțiile, metalele, chimicalele și transporturile.
Activitatea economică mai slabă a determinat Comisia să își revizuiască prognozele privind șomajul. Toamna trecută, Comisia estima un șomaj de 5,9% în 2026 și 5,8% în 2027. Acum, se așteaptă ca rata să fie de 6% în ambele perioade.
De asemenea, Comisia preconizează că guvernele vor crește nivelul datoriei, deficitul general al administrației publice pentru toate cele 27 de țări UE urmând să se adâncească de la -3,1% din PIB în 2025 la -3,5% în 2026 și -3,6% în 2027.
Pachetul va încerca să mute atenția asupra forței de muncă, susținând că agenda de competitivitate a UE nu poate avea succes fără a aborda deficitul tot mai mare de forță de muncă și lipsa de competențe.
Comisia a identificat sectoarele care se confruntă cu presiuni asupra ocupării forței de muncă.
În sectorul auto european, esențial pentru succesul economic al Germaniei, Comisia semnalează că 600.000 de locuri de muncă sunt în pericol, pe măsură ce industria se confruntă cu tranziția de la vehiculele cu motoare cu combustie și cu o concurență puternică din partea Chinei.
În industria bateriilor, aproximativ 85.000 de locuri de muncă sunt amenințate. Sectorul producției de panouri solare implică aproape 59.000 de locuri de muncă afectate de presiunile pieței, în timp ce măsurile pentru reducerea emisiilor de carbon ar putea afecta alte 4.500 de locuri în industria oțelului.
Aceste îngrijorări reflectă o dezbatere mai amplă la Bruxelles despre faptul că Europa pierde teren în industriile strategice în fața rivalilor precum China și Statele Unite, în ciuda planurilor de stimulare a producției interne.
Creșterea competențelor
În același timp, angajatorii din întreg blocul continuă să raporteze dificultăți în găsirea lucrătorilor cu calificările potrivite.
Conform datelor Comisiei, 68% dintre companiile de dimensiuni medii au raportat lipsă de competențe în 2023. În 2024, 77% dintre firme au declarat că deficitul de forță de muncă și de competențe reprezintă un obstacol pentru investiții.
Aceste constatări întăresc mesajul central al acestui pachet semestrial: reziliența economică depinde tot mai mult de investițiile în capitalul uman.
Pentru prima dată, recomandările UE care însoțesc pachetul vor include un accent special pe educație, formare profesională, învățare pe tot parcursul vieții, competențe STEM și recalificare, plasând aceste aspecte în centrul cadrului de guvernanță economică al UE.
„Investiția în oameni este cea mai puternică strategie de competitivitate a Europei și fundamentul unei Uniuni capabile să inoveze, să concureze și să reziste oricărei provocări,” a spus Mînzatu. „Aceasta este schimbarea adusă de acest Semestru European: capitalul uman este acum tratat ca un motor esențial al competitivității, cu recomandări specifice pentru fiecare stat membru.”
Provocările privind ocuparea forței de muncă descrise în document depășesc pierderile de locuri de muncă.
Comisia va avertiza că gospodăriile cu venituri mici ar putea suporta o povară disproporționată din cauza creșterii prețurilor la combustibilii pentru transport, ceea ce le-ar putea reduce veniturile cu încă 1,4%. De asemenea, va evidenția inegalitățile persistente pe piața muncii, subliniind că cetățenii din afara UE sunt mult mai predispuși să fie supracalificați pentru locurile de muncă pe care le ocupă, comparativ cu lucrătorii nativi.
Bruxelles-ul va atrage atenția și asupra calității locurilor de muncă, menționând că unul din cinci angajați este prins în joburi prost plătite, în sectoare cu productivitate scăzută, iar unul din doisprezece riscă să ajungă în sărăcie în timpul activității profesionale.
În acest context, Comisia va folosi pachetul pentru a impulsiona țările UE să adopte reforme menite să crească competențele, să îmbunătățească calitatea locurilor de muncă și să consolideze sistemele de protecție socială.
Ca parte a pachetului de miercuri, Bruxelles-ul va ridica un semnal de alarmă privind sănătatea financiară a Bulgariei, după ce a analizat obiceiurile sale de cheltuieli. Germania, Estonia, Letonia și Slovenia au trecut printr-o analiză similară, dar au ieșit din evaluarea Comisiei fără probleme — cel puțin pentru moment.
