România a semnat în Azerbaidjan contractul pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Prezență record a patronilor și lobbyiștilor energiilor fosile la COP29 de la Baku.
Lumea energiei s-a întâlnit vineri, la COP29, la Baku, acolo unde organizaţii nonguvernametale (ONG) denunţă prezenţa în masă şi puternica influenţă a lobbyiştilor energiilor fosile asupra negocierilor ONU, organizate anul acesta, din nou, într-o ţară care este un mare producător de petrol, arată AFP.
De asemenea, România a semnat în Azerbaidjan, la COP29, contractul pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.
CEO-ul gigantului francez TotalEnergies, Patrick Pouyanné, urmează să fie una dintre figurile lumii petrolului şi gazelor naturale la Baku, vineri, alături de alţi patroni, miniştri şi consultanţi din întreaga lume.
La fel ca anul trecut, o coaliţie de ONG-uri a încercat să numere câţi lobbyişti ai energiei fosile au fost acreditaţi la COP29. Au fost acreditaţi 1.773, estimează această coaliţie, denumită Kick Big Polluters Out (KBPO, Să dăm afară marii poluatori), din care face parte 450 de ONG-uri.
La Baku, mii de participanţi care sosesc la COP29 au fost primiţi vineri dimineaţa cu un şarpe uriaş, menit să reprezinte interesele fosile ale Conferinţei.
”Cerem sfârşitul colonizării energetice în Sud”, declară AFP Bhebhe de la ONG-ul Power Shift Africa, care se afla între manifestanţi.
România a semnat în Azerbaidjan contractul pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă
Ministerul Energiei anunţă că la Baku, cu prilejul COP 29, a fost semnat contractul pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă între Nuclearelectrica şi consorţiul companiilor Flour, Sargent & Lundy (SUA), Atkins Realis (CANDU – Canada) şi Ansaldo (Italia). Sebastian Burduja, ministrul Energiei, afirmă că este cel mai important proiect pentru sectorul energetic românesc din ultimele decenii. Avem alături cei mai puternici parteneri internaţionali pentru a-l duce la bun sfârşit până în 2031-2032.”
Ministerul Energiei a votat joi, în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor Nuclearelectrica SA, pentru semnarea contractului cel mai important pentru Unităţile 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, anunţă ministerul într-un comunicat.
Ministerul precizează că vineri, în cadrul unei ceremonii festive la Baku, reprezentanţii Nuclearelectrica şi Energonuclear (compania de proiect) au semnat contractul de Inginerie, Achiziţii şi Management al Construcţiei (EPCM), faza LNTP, pentru dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. Evenimentul are loc în cadrul Conferinţei ONU privind Schimbările Climatice, COP 29, şi marchează o etapă critică în consolidarea securităţii energetice şi a tranziţiei către o energie accesibilă şi curată pentru România.
“Este cel mai important proiect pentru sectorul energetic românesc din ultimele decenii. Avem alături cei mai puternici parteneri internaţionali pentru a-l duce la bun sfârşit până în 2031-2032. Semnarea contractului de astăzi a necesitat un efort considerabil, pe toate palierele: diplomatic, financiar, juridic. Mulţumesc tuturor autorităţilor statului român, de la toate nivelurile, pentru susţinerea constantă a acestei investiţii vitale pentru generaţiile viitoare. Şi pentru echipa noastră este o zi aparte, încununarea mandatului la conducerea ministerului energiei.
Energie sigură, accesibilă şi curată pentru România de mâine. Cifrele proiectului sunt impresionate. Cele două noi reactoare vor însemna o putere instalată adiţională de peste 1400MW la Cernavodă, o creştere a producţiei anuale de energie în România cu peste 11 milioane MWh, pentru cel puţin 30 de ani de operare, peste 19.000 de locuri de muncă bine plătite şi evitarea a minim 10 milioane de tone de emisii de CO2 în fiecare an. Pe baza producţiei estimate, Unităţile 3 şi 4 vor putea acoperi echivalentul consumului anual de astăzi pentru peste 7 milioane de gospodării în România”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
România va asigura peste 30% din necesarul de energie la nivel naţional prin energie nucleară
El arată că odată finalizată această investiţie, peste 7-8 ani de zile, România va asigura peste 30% din necesarul de energie la nivel naţional doar prin producţia de energie nucleară.
”Mai mult, ţara noastră va avea un preţ la energie competitiv la nivel regional şi european, ceea ce va susţine întreaga economie românească şi va reduce facturile pentru toţi românii. Pasul istoric de astăzi este şi unul simbolic: iată că România este capabilă să ducă mai departe proiecte strategice gândite acum 50 de ani şi blocate de decenii de ezitări, nepăsare sau lipsă de decizie”, a mai declarat Ministrul Energiei.
Contractul EPCM a fost încheiat între EnergoNuclear, filială deţinută integral de Nuclearelectrica, şi compania mixtă FCSA formată din companiile Fluor B.V., Fluor Energy Transition Inc. Wilmington Bucharest Branch, AtkinsRéalis, Ansaldo Nucleare S.p.A., S&L Engineers, Ltd. şi Sargent & Lundy Energie S.R.L. Acest contract este structurat în două faze esenţiale: LNTP (Limited Notice to Proceed) şi FNTP (Final Notice to Proceed).
„Ziua de astăzi marchează o etapă majoră în dezvoltarea şi, în cele din urmă, finalizarea proiectului strategic al României privind Unităţile 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. Contractul EPCM reprezintă fundamentul proiectului. Suntem onoraţi să lucrăm la acest contract şi proiect cu parteneri profesionişti, recunoscuţi la nivel internaţional, precum AtkinsRéalis, Fluor Corporation, Ansaldo Nucleare, Sargent şi Lundy, deoarece succesul unui proiect derivă atât din expertiză, cât şi din tehnologie robustă. Unităţile 3 şi 4, tehnologie CANDU, vor oferi României securitate energetică şi energie curată într-un mod sigur şi durabil. Odată ce Unităţile 3 şi 4 vor fi conectate la reţea, 66% din energia curată a României va fi furnizată de energia nucleară, demonstrând, încă o dată, rolul critic al energiei nucleare în decarbonizare. Îmi exprim aprecierea sinceră faţă de echipa EnergoNuclear, echipa SNN şi partenerii noştri pentru profesionalismul şi eforturile comune de a construi împreună un proiect solid”, a declarat Cosmin Ghiţă, Director General, Nuclearelectrica.
În cadrul fazei LNTP, prin contractul EPCM se furnizează servicii de proiectare, dezvoltare şi management de proiect, inginerie, asistenţă tehnică şi asistenţă pentru achiziţii, toate orientate spre a asigura un sistem integrat de asigurare a calităţii, astfel încât Unităţile 3 şi 4 să fie pregătite pentru punerea în funcţiune comercială. După finalizarea acestei faze şi reexaminarea fezabilităţii pe baza indicatorilor tehnici şi economici actualizaţi, se va putea trece la decizia finală de investiţie, care va permite debutul efectiv al construcţiei în teren.
Impact major asura economiei
Extinderea Unităţilor CANDU 3 şi 4 are un impact major asupra economiei şi sustenabilităţii energetice a României. Prin acest proiect ambiţios, România va crea aproximativ 19.000 de locuri de muncă indirecte şi va contribui cu 33% la producţia totală de energie la nivel naţional prin energie nucleară.
De asemenea, emisiile de CO2 vor fi reduse cu 20 de milioane de tone anual odată ce cele patru unităţi vor fi operaţionale, precizează ministerul.
În plus, proiectul nuclear va impulsiona dezvoltarea lanţului naţional de aprovizionare, stimulând o gamă largă de industrii conexe.
”Ministerul Energiei felicită partenerii implicaţi şi reafirmă sprijinul total pentru succesul acestui proiect de importanţă strategică naţională şi regională”, se menţionează în comunicatul oficial.
BP și EXXONMOBIL, printre participanți
Aproximativ 53.000 de persoane sunt acreditate anul acesta, în afara personalului tehnic şi organizatorilor, potrivit ONU.
Potrivit ONG-urilor, lobbyiştii energiilor fosile depăşesc ca număr ”delagaţie aproape oricărei ţări” în afara celor ale Azerbaidjanului (2.229), Braziliei (1.914), ţara care va găzdui COP30, şi Turciei (1.862).
Însă numărul exact ar putea fi diferit, iar autorii raportului declară AFP că au inclus în numărătoarea lor persoane care au legături cu întreprinhderi a căror principală activitate nu sunt energiile fosile, precum EDF sau campionul danez al energiilor regenerabile Orsted.
Indiferent de numărul exact, prezenţa intereselor legate de petrol, gaze naturale şi cărbune la COP este de mult timp o sursă de controversă.
Delegaţia sultanului Al Jaber, conducătorul societăţii petroliere a Emiratelor Arabe Unite (EAU), care a prezidat anul trecut COP28 la Dubai, a provocat critici aprige, chiar dacă această COP a lansat până la urmă un apel la angajarea în ieşirea din energiile fosile.
Potrivit coaliţiei de ONG-uri, un număr-record de persoane cu legături cu interese în sectorul energiilor fosile a participat la aceasta.
Anul acesta, COP29 are loc în Azerbaidjan, o ţară care stă pe zăcăminte de hidrocarburi – o resursă catalogată de către preşedintele azer Ilham Aliyev drept un ”dar de la Allah”.
Preşedintele Conferinţei, Moukhtar Babaiev, este un fost cadru al companiei petroliere naţionale azere Socar.
Participanţii la COP, afiliați ai unui guvern sau organizație înregistrată
Participanţii la COP sunt afiliaţi în general unui guvern sau unei organizaţii înregistrate.
Noile reguli ale ONU le permit observatorilor să examineze mai uşor prezenţa lobbyiştilor, în contextul în care particpanţii sunt obligaţi, începând de la COP28, să declare informaţii despre angajatorul lor şi relaţiile lor – financiare sau de alt fel – cu entitatea care cree o acreditare a lor.
Din delegaţia naţională a Japiniei face parte gigantul cărbunelui Sumitomo, iar din cea a Canadei producătorii de petrol Suncor şi Tourmaline.
Împreună, giganţii din Occident Chevron, ExxonMobil, BP, Shell şi Eni numără „39 lobbyişti”.
