Teodora Preoteasa: “Am reușit să recuperăm 100 de milioane de euro din fondurile PNRR, pe care le vom injecta în BID”
Teodora Preoteasa, Director pentru Administrarea Fondurilor Europene la Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) a explicat că “am reușit să recuperăm 100 de milioane de euro din fondurile PNRR, pe care le vom injecta în BID”.
Din ianuarie 2026 vor putea fi acordate primele credite
Ea a spus că pilotăm un nou instrument financiar în România – cu o componentă de grant din fonduri europene și una de împrumut de la instituțiile financiare. Din ianuarie 2026 vor putea fi acordate primele credite.
”Suntem în discuții cu Ministerul Energiei să implementăm o sumă considerabilă din Fondul de Modernizare”, a declarat Teodora Preoteasa, în cadrul unui interviu acordat Financial Inteligence.
BID a fost construită de la zero, cu o întârziere semnificativă față de celelalte bănci de dezvoltare din alte țări europene. Lansată oficial pe 26 martie 2025. BID este deținută integral de statul român, prin Ministerul de Finanțe, și are ca scop finanțarea companiilor și sprijinirea dezvoltării economice. BID a avut nevoie de câteva luni în acest an pentru a construi arhitectura financiară care poate susține pe termen lung dezvoltarea economiei românești, prin instrumente financiare adecvate.
Banca de Investiții și Dezvoltare este o bancă foarte importantă pentru România
”Banca de Investiții și Dezvoltare este o bancă foarte importantă pentru România, iar înființarea ei, chiar și cu o întârziere destul de mare, neimputabilă nouă, va ajuta economia noastră foarte mult în viitor, mai ales după 2027, când se vor lansa noile regulamente europene si vom beneficia de noul buget alocat Romaniei. La BID avem oameni care cunosc foarte bine reglementările europene si naționale și tot ceea ce ține de partea de fonduri europene.
M-am alăturat BID, acum șase luni de zile, și în acest răstimp scurt, am reușit să semnăm un acord de finanțare cu trei ADR-uri (agenții de dezvoltare regională) – Nord-Est, Sud-Est și București-Ilfov. Consider că este o acțiune concretă și importantă, pentru că sunt situații ale unor acorduri de implementare care au durat aproape doi ani să fie semnate și încă nu sunt în implementare.
Noi, la BID, nu doar că am semnat acest acord de finanțare, ci vom trece efectiv la implementare. Prin urmare, de când am semnat contractul și până acum, am stabilit criteriile de evaluare si selecție pentru a lansa procedura de identificare a intermediarilor financiari care vor implementa aceste instrumente financiare.
În general, o bancă are reglementările proprii și practic poate să realizeze procesul de selecție respectând principii de transparență, competitivitate, dar fără să treacă prin furcile caudine ale unui proces de selectie prin sistem informatic dedicat achizițiilor publice. Iar atunci când vorbim de fonduri europene, trebuie să aplicăm exclusiv Directiva achizițiilor publice, respectiv Legea 98/2016.
Așadar, la BID, avem o schimbare de paradigmă, și pentru că mulți dintre colegii mei vin din branking-ul privat, obișnuiți cu proceduri mai straight-forward, aș zice, am lucrat împreună ca să avem consens pe gestionarea fondurilor europene. Banii europeni sunt bani publici și când vorbim de fonduri publice trebuie să aplicăm principiile care guvernează achizițiile publice.
Urmează să convocam un Comitetul de Investiții cu cele trei ADR, să aprobăm aceste criterii și apoi să lansăm procedura. Eu sper ca, până la finalul acestui an, să avem deja selectate băncile și să putem trece la implementare iar din ianuarie 2026 să poată fi acordate primele credite, din fonduri europene.
Ceea ce vreau să punctez este că nu discutăm de garanții, ci de un instrument nou- pilot în România – practic are o componentă de împrumut și o componentă de grant. Astfel, dăm posibilitatea beneficiarilor, celor care isi propun sa demareze noi investitii productive în IMM-urile lor, să beneficieze de o componentă de grant nerambursabil. Tranziția de la grant către instrument financiar se face mai ușor și existand acest instrument de motivare al beneficiarului să-și finalizeze rapid investiția, ca să poată să primească acest grant pe care îl va utiliza pentru a-și acoperi creditul.
De fapt, ce faci? Iei un credit și ulterior, când ai realizat investiția cu grantul primit, poți să-ți stingi creditul, ceea ce, din punctul meu de vedere, cred că va ajuta foarte mult companiile și practic efectul în economie va fi cel pe care ni-l dorim, acela de a vedea că aceste investiții se realizează rapid si sigur. Foarte important este că noi până acum ne-am bazat pe granturi, sunt anumite business-uri care au trăit așa, s-au obișnuit să primească granturi ca sa isi sustina afacerile.
Beneficiarul trebuie să demonstreze că are un proiect viabil, scalabil în timp, cu impact, inclusiv prin crearea de locuri de muncă și care va asigura continuitate, pentru că, de fapt, despre asta vorbim și de asta avem nevoie în economie – de continuitatea business-urilor si multiplicare in economie.
Este adevărat că suntem într-un moment dificil, cu majorări de taxe, în care există și restricții și constrângeri. Prin urmare, va trebui să gândim instrumente care să vină să-i ajute pe cei care au nevoie de sprijin în această perioadă.
Beneficiarii finali vor fi companiile, IMM-urile, pentru zona de producție. Nu se finanțează capital de lucru prin acest instrument financiar, pentru că, în acest moment, este deosebit de important să fie finanțate investițiile”, a spus ea.
Teodora Preoteasa a spus și câți bani sunt în joc
”Sunt 233 de milioane de euro din fonduri europene, la care se adaugă contribuția intermediarului financiar. Beneficiarul va avea mai avea mult sprijin, astfel între 70 și 75% din finanțare va fi suportată din fonduri europene, iar restul de 25 sau 30%, în funcție de participarea intermediarului financiar, va putea fi considerată contribuția beneficiarului, inclusiv din perspectiva ajutorului de stat.
Adică, beneficiarul va lua un credit de la bancă care este finanțat parțial din fonduri europene și pentru acest credit va avea costuri zero. Singurele costuri vor fi cele aferente părții din creditul pe care îl ia de la bancă, dar el nu mai trebuie să vină cu altă contribuție suplimentară, pentru că se poate considera că acest împrumut luat în plus de la intermediarul financiar este contribuția beneficiarului. Și atunci beneficiarul trebuie doar să contribuie cu niște garanții colaterale pentru partea de împrumut de la bancă, pe care oricum l-ar fi cerut banca drept colateral. Dar fiindcă o parte esențială este din fonduri europene, garanțiile colaterale sunt mult reduse”, a explicat Preoteasa.
Cât vor fi dobânzile
”Dobânzile vor fi doar pe bucățica de 25-30%, ceea ce înseamnă că, per total credit, avem o dobândă extrem de avantajoasă și de aceea creditul, sau cel puțin acest tip de instrument va face diferența în piață și credem noi că va fi foarte atractiv.
Este vorba de o pilotare de model, care în Europa este deja implementat de mulți ani.
Din păcate, noi neavând banca de dezvoltare până acum, nu am avut cum să creionăm instrumente targetate sau instrumente specifice. Tocmai de aceea rolul acestei instituții este extrem de important.
Pana in prezent, ne-am bazat exclusiv pe instituții financiare internaționale, ceea a fost si este foarte bine. Vom lucra cu ei în continuare, inclusiv in colaborare, pentru ca nu ne suprapunem în ceea ce facem, ei propun instrumente de pe raft pe care le au creionate pentru toate statele membre. Dar noi, la BID, vom veni cu acele instrumente specifice, necesare pentru dezvoltarea exclusiv a României.
Așteptarea este foarte mare în piață. Dar vreau neapărat să se înțeleagă – șase luni de zile să negociezi un contract înseamnă foarte puțin în economia vieții unui contract de acest tip, finantat din fonduri europene. De asemenea, să selectezi intermediarii financiari printr-o procedură de achiziție publică este iarăși altceva decât cerere de ofertă, fără să treci prin toate filtrele și prin toate procesele și unde tu trebuie să respecți criterii foarte clare de transparență, competitivitate, tratament egal. Este esențial să înțelegem toate aceste lucruri.
Sper ca anul viitor să intre în piață acest instrument financiar, pentru că este muncit, dorit și așteptat și vrem să arătăm că putem să deschidem poarta pentru alte instrumente noi”, a mai spus directorul BID.
