Tezaurul dacic se întoarce acasă: Cea mai grea brățară regală de aur a fost recuperată
România a recuperat o nouă piesă spectaculoasă din patrimoniul său antic: cea mai grea brățară regală dacică de aur, cântărind 1,28 kg. Descoperirea confirmă autenticitatea artei meșteșugărești a dacilor și readuce în atenție pericolul braconajului arheologic.
Cel mai greu exemplar recuperat până acum
Potrivit fostului director al MNIR, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, brățara este polispiralică, cu capete decorate cu capete de dragon înaripat, iar lungimea ei desfășurată este de 1,81 metri. Este cea mai grea recuperată până acum, cântărind 1,286 kilograme.
Brățara a fost expertizată și analizată la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, iar concluzia este clară: este 100% autentică, lucrată cu aceleași unelte și tehnici ca celelalte brățări dacice deja cunoscute.
O piesă regală, lucrată manual cu unelte de lemn
Brățara a fost modelată dintr-un lingou de aur provenit dintr-o singură șarjă, folosind unelte de lemn dur și tehnici de batere și fasonare, asemănătoare celor ale fierarilor, nu ale bijutierilor. Decorul cu palmete și capete de dragon este identic cu cel al altor brățări deja repatriate, iar urmele de reparații sunt vizibile la microscop.
Brățara a fost găsită în apropierea unor obiecte de argint dacice, inclusiv monede de tip coson. Prezența compușilor de cupru pe suprafața piesei confirmă vechimea și proveniența sa autentică.
Brățara nr. 14 aparține unui grup necunoscut până acum
Istoricul Oberländer-Târnoveanu susține că această brățară aparține unui grup de piese care nu fusese cunoscut anterior. Bijuteria nu fusese folosită de nicio persoană și nu fusese adaptată la dimensiunile unui purtător, ceea ce o face cu atât mai valoroasă din punct de vedere istoric.
Braconajul arheologic continuă
Expertul atrage încă o dată atenția asupra faptului că activitatea ilegală de braconaj arheologic și de export ilegal de piese din patrimoniu nu s-a oprit.
„Această brățară deschide o perspectivă pe care până acum n-am bănuit-o”, spune istoricul dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, fost director al Muzeului Național de Istorie a României, conform Agerpres.
Unde pot fi văzute celelalte brățări dacice
Brățara recuperată recent completează o colecție impresionantă de 11 piese deja expuse la Muzeul Național de Istorie a României. Din patrimoniu lipsesc încă trei brățări furate de la Muzeul Drents din Assen.
De unde a fost recuperată brățara
Potrivit procurorului Nadia Ciocoiu, brățara a fost recuperată de la un cetățean din Uniunea Europeană care a colaborat cu autoritățile române. Informațiile oficiale nu precizează țara exactă, însă specialiștii indică faptul că aceasta ar fi fost deținută ilegal, cel mai probabil în urma unei activități de braconaj arheologic și trafic internațional de patrimoniu.
Cine a predat brățara autorităților române
Nadia Ciocoiu, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, a confirmat că brățara a fost recuperată de la un cetățean din Uniunea Europeană care a colaborat cu autoritățile române.
A 14-a brățară regală dacică aduce nu doar o nouă piesă de patrimoniu acasă, ci și dovada că istoria dacilor mai are multe de spus. Este o mărturie autentică despre bogăția, tehnica și cultura unui popor a cărui moștenire continuă să fie redescoperită și protejată. Tezaurul dacic se întoarce acasă: cea mai grea brățară regală dacică de aur a fost recuperată după 13 ani și prezentată oficial la MNIR.
