Tot mai mulți români refuză munca pentru a putea primi ajutor social. S-a anunțat câți beneficiază de sprijin
Românii preferă să primească ajutor social și să nu mai meargă la muncă. Numărul persoanelor care beneficiază de această formă de sprijin este în creștere.
Tot mai mulți români preferă să primească ajutor social
România este în continuare țară cu un număr semnificativ de beneficiari ai ajutoarelor sociale. Potrivit datelor oferite de Ministerul Muncii, în anul 2024, 259.418 persoane au primit venitul minim de incluziune. Aceasta este o formă modernizată a ajutoarelor sociale, introdusă pentru a sprijini persoanele aflate în dificultate economică.
Venitul minim de incluziune este sprijinul financiar acordat de stat pentru a asigura nivelul de trai minimal, pentru familiile și persoanele singure aflate în situația de dificultate. Acesta a înlocuit ajutorul social şi alocaţia pentru susţinerea familiei, intrând în vigoare din data de 1 ianuarie 2024.
Conform informațiilor furnizate de către Ministerul Muncii, în 2024, nu mai puțin de 14.855 beneficiari ai venitului minim de incluziune au refuzat să presteze ore în folosul comunității ori să se prezinte la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă pentru a își căuta un job. Mulți aleg să aștepte pomenile statului, deși sunt sănătoși și ar putea să muncească.
Asta deși legislația prevede clar că ”persoanele apte de muncă beneficiare de venit minim de incluziune au obligația să presteze, lunar, acțiuni sau lucrări de interes local și să își caute un loc de muncă prin intermediul agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă”.
Ca urmare, cei care au refuzat să muncească sau să își caute un loc de muncă au rămas fără venitul minim de incluziune.
Tot în 2024, cei mai mulți beneficiari ai venitului minim de incluziune au fost în județele Dolj (15.310), Bacău (12.820), Buzău (11.643), Suceava (11.537) și Teleorman (11.292).
20% dintre locuitorii unei comune primesc ajutoare sociale
Cât despre topul localităților cu cei mai mulți beneficiari ai venitului minim de incluziune, anul trecut pe primul loc s-a situat comuna Râmnicelu (județul Buzău), cu 876 beneficiari. Comuna are 4.726 locuitori. Așadar, aproape 20% dintre ei trăiesc din ajutoare sociale.
Pe locul doi ca număr de beneficiari s-a situat comuna Valea Moldovei din Suceava (832). Comuna are 4.393 locuitori. Locul trei a fost ocupat de comuna Slobozia Bradului din Vrancea, cu 777 beneficiari.
De la 1 martie 2024, valoarea ajutorului lunar de incluziune pentru o persoană singură a fost stabilită la suma de 346 lei, pentru o familie cu copii – 879 lei și 504 lei pentru o persoană singură având vârsta peste 65 de ani.
”Adevărul” a vorbit cu sociologul Robert Santa legat de numărul ridicat al asistaților sociali care refuză să muncească, dar și despre numărul mare al românilor ce primesc venit minim de incluziune.
„Sunt mai mulți factori. Este posibil ca o parte dintre aceste persoane, deși se încadrează pentru acest ajutor, să aibă și alte surse de venit pe care nu le vedem. Să nu uităm că în zonele sărace din mediul rural un rol foarte important îl constituie veniturile primite din partea rudelor care muncesc în străinătate, în special muncă sezonieră.
De multe ori, zonele cu mulți beneficiari ai venitului minim de incluziune, nu sunt neapărat cele dinamice economic.Există și anumite persoane care consideră că sunt mai câștigate doar având acest ajutor financiar minim decât să caute un loc de muncă pe care nu îl agreează, deși venitul minim de incluziune este cu mult sub salariul minim pe economie”, a declarat sociologul Robert Santa..
Sociologul a prezentat și două exemple legat de cum se acordă aceste ajutoare în alte țări:
„Sunt anumite state ce au ajuns la concluzia că există un risc de abuz și de obicei au mers pe două soluții. În Germania, beneficiezi de ajutor, însă dacă ți se găsește un loc de muncă ești obligat să îl accepți, existând altfel riscul pierderii acelui ajutor. Un al doilea model este în Ungaria, unde de asemenea există un venit minim garantat. Însă pentru a beneficia de acesta este nevoie ca persoanele beneficiare să presteze muncă în folosul comunității”.
