Tradiții de Paște în lume. Cum s-a ajuns la iepuraș și la vânătoarea de ouă

De la Slujba de Înviere, Lumina Sfântă până la ouăle roșii și iepurașul care aduce cadouri copiilor, există tot felul de tradiții de Paște în lumea ortodoxă. Unele obiceiuri, însă, uimesc de-a dreptul.

De unde a apărut iepurașul de Paște

Originea iepurașului de Paște este, potrivit istoricilor, mult mai veche decât creștinismul. Se crede că simbolul provine din tradițiile păgâne ale Europei de Nord, unde iepurele era asociat cu fertilitatea și renașterea naturii. Aceste semnificații se leagă perfect de primăvară, anotimpul în care natura revine la viață.

Legenda spune că iepurașul aduce ouă colorate și dulciuri copiilor cuminți, ascunzându-le prin case sau grădini. Acest obicei, popularizat în special în Germania în secolul al XVII-lea, a fost dus mai departe de emigranți în America și apoi s-a răspândit în întreaga lume.

În România, tradiția iepurașului de Paște a fost adoptată relativ târziu, în special după anii ’90, sub influența culturii occidentale. Cu toate acestea, a fost rapid integrată în obiceiurile locale, coexistând armonios cu tradițiile autentice, precum vopsirea ouălor roșii sau mersul la biserică în noaptea de Înviere.

Tradiții de Paște în lume

Grecii sunt cei mai originali atunci când vorbim despre tradiții și obiceiuri de Paște. În insula Chios are loc celebrul „război al rachetelor” (Rouketopolemos): două biserici aruncă artificii una spre alta în noaptea de Înviere. În Corfu, oamenii aruncă oale de lut de la balcon în Sâmbăta Mare — simbol al alungării răului și al unui nou început.

Rușii sărbătoresc Paștele cu desertul tradițional Paskha, făcut din brânză dulce și decorat în forme simbolice. Celebru este și obiceiul ouălor decorate artistic, inspirat de ouăle Fabergé create pentru țarii Rusiei (în vremea lui Țarul Alexandru al III-lea).

În Georgia există o tradiție mai puțin cunoscută, dar foarte importantă pentru cei de acolo. În a doua zi de Paște, oamenii merg la cimitir și iau masa lângă mormintele celor dragi. Acolo se lasă ouă roșii și vin, semn puternic că bucuria Învierii este împărtășită și cu cei trecuți la cele veșnice.

Sârbii au un obicei foarte strict atunci când vine vorba despre ouă. Fiecare familie pregătește un „ou păzitor” (čuvar kuća), care se păstrează tot anul pentru protecția casei. Ciocnitul ouălor e luat extrem de în serios, e chiar un fel de „campionat” neoficial în familie.