Fostul preşedinte Traian Băsescu a colaborat oficial cu Securitatea. Decizia definitivă a fost stabilită miercuri ICCJ. Ulterior, acesta a anunțat că a luat notă de decizie și a spus că va face demersurile legale la CEDO. Mai mult, acesta își pirde toate beneficiile primite după ce a avut două mandate de șef de stat.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a respins, miercuri, recursul lui Traian Băsescu la decizia Curţii de Apel Bucureşti, care hotărâse în 2019 că fostul preşedinte al României a fost colaborator al Securităţii. Hotărârea ÎCCJ este definitivă.
“Respinge, ca fiind inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată de recurentul-pârât Băsescu Traian. Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul – pârât Băsescu Traian împotriva Sentinţei nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal”, a anunţat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În urma acestei decizii, Băsescu ar urma să-şi piardă beneficiile care decurg din calitatea de fost preşedinte, conform unei legi promulgate în octombrie2021 şi care prevederetragerea drepturilor foştilor preşedinţi ai României, în cazul existenţei unor dovezii privind calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii.
Potrivit Legii nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi:
a) folosinţa gratuită a unei locuinţe de protocol şi a unui spaţiu pentru organizarea cabinetului de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar, ambele atribuite cu destinaţia de reşedinţă;
b) o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu;
c) pază şi protecţie, precum şi folosinţa gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.
d) folosinţa gratuită pe o perioadă de maximum 12 luni a unei locuinţe, cu destinaţia de reşedinţă, în suprafaţă de maximum 200 mp, în perioada executării lucrărilor de reparaţii capitale la imobilul atribuit cu destinaţia de reşedinţă.
Curtea de Apel Bucureşti a constatat în septembrie 2019 calitatea de colaborator al Securităţii pentru Traian Băsescu. Dosarul în care CNSAS cere constatatea calităţii de colaborator a lui Băsescu a fost înregistrat în mai 2019 la Curtea de Apel Bucureşti.
Colegiul CNSAS a aprobat Nota de constatare care conţine descrierea documentelor găsite în diverse dosare despre Traian Băsescu, copii ale notelor informative, atât olografe, cât şi cele redactate de ofiţerul de Securitate în urma discuţiilor cu ”sursa”, istoricul dosarului şi corespondenţa dintre diverse instituţii.
De la momentul depunerii dosarului, în presă au apărut numeroase documente referitoare la colaborarea lui Băsescu cu Securitatea, inclusiv nume ale celor despre care ar fi dat informări sub numele de cod Petrov.
Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat că nu există un angajament semnat de el nici în dosarul inscripţionat cu numele său şi nici pe microfilmul dosarului. De asemenea, nici în dosar şi nici pe microfilm nu există documente scrise de el sau chitanţe care să reprezinte plăţi efectuate de fosta Securitate către el şi prin care s-ar fi putut atesta calitatea de colaborator. El a negat că ar fi dat Securităţii informaţii sub numele Petrov.
„Am luat notă de decizie. Voi face demersurile legale la CEDOCITEȘTE ȘI Băsescu, după decizia ICCJ privind colaborarea sa cu Securitatea: Am luat notă de decizie. Voi face demersurile legale la CEDO”, a spus Băsescu Băsescu, după decizia ICCJ privind colaborarea sa cu Securitatea.
Fostul președinte Traian Băsescu riscă să meargă la pușcărie pentru fals în declarații. O anunță un judecător și un avocat, după ce ÎCCJ a stabilit că Băsescu a fost colaborator al Securității. Pentru a candida însă la preșdinție, fostul șef de stat a trebui să declare în scris că nu a colaborat cu Securitatea.
„Ca cineva să candideze pentru Parlamentul European, Legea nr. 33/2007 impune la art. 16 alin. (5) lit. e) ca la dosarul de înscriere să depună o declarație pe propria răspundere că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia.
Citește și: Victor Ciutacu, reacție fulger după ce Traian Băsescu a fost declarat colaborator al Securității: Mă așteptam să o mușamalizeze
Art. 326 Codul penal stabilește că Falsul în declarații este infracțiune pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă penală. Termenul de prescripție a răspunderii este de 5 ani de la data comiterii faptei”, scrie judecătorul Cristi Dănileț pe Facebook.