Trăim pentru a posta, postăm pentru a trăi! În era AI-ului forțat, oamenii și mintea nu mai contează, like-ul este la putere
Anul 2025 a schimbat paradigma în care oamenii gândesc și acționează. În ultimele luni ni se bagă pe gât, forțat, asemeni unor gâște crescute doar pentru cunoscuta delicatese morbidă foie gras, tehnologii care de multe ori nu ne ajută, doar ne consumă timp, ne distruge gândirea critică și ne gâdilă intelectul chiar dacă nu depunem niciun efort pentru asta.
Lugubrul situației, aparent inofensive și chiar de folos pe anumite paliere, duce la o încetinere a calităților mintale, a pierderii de locuri de muncă și nu în ultimul rând a denigrării vieții în general. Arii pentru care trebuia să te pregătești ani de zile să le stăpânești, cum ar fi scrisul sau editarea foto, sunt astăzi la îndemâna oricui, chiar dacă lucrurile mai trebuie cizelate și îmbunătățite.
Toți suntem doar creatori de conținut
Fiecare om a ajuns să fie doar un creator de conținut, real sau imaginat de AI, iar foamea de like-uri a devenit din ce în ce mai mare. Facebook, Instagram și TikTok ne-a făcut pe toți influenceri, chiar dacă un procent infim dintre noi și monetizează acest lucru financiar. Restul, doar se bucură și primesc porții de dopamină din simplul număr crescut de like-uri și reacții pe care le primesc la fotografiile și textele lor.
Totul este gratuit până înțelegem că plătim cu identitatea noastră, cu gândirea noastră și cum emoțiile noastre. Nu plătești nimic să instalezi aceste aplicații, nu te costă nimic să dai scroll și să întrebi AI-ul, dar plătești cu o altă percepție asupra lumii și asupra ta. Ceea ce trebuiau să fie doar extensii ale noastre, prelungiri ale gândirii și identității noastre ajung să se suprapună cu modul în care ne văd ceilalți. Nu postezi, nu exiști, nu ai conturi de rețele de socializare sau le închizi, ai dispărut de pe fața pământului. Nimeni nu te vede, nimeni nu te crede. Lipsa acestora ajunge să fie echivalentul pustniciei, o viață retrasă și aspră.
AI de noi
Oamenii de rând (și chiar specialiștii) ajung să nu mai facă diferența între bine și rău, între minciună și adevăr, între ce este real și ce este fals din cauza tehnologiilor care devin și ce în ce mai rafinate. Situația din prezent, care se va înrăutăți pe zi ce trece, este doar o continuare perfidă a planului început acum mai mulți ani, atunci când, prin rețelele de socializare, lumea a fost dispersată în bule de interese, având loc o fracturare a opiniilor și idelilor.
Încet, n-a mai fost loc de echidistanță, de discuții, de consultări, de ascultat părerile celorlalți, chiar dacă nu eram de acord cu ele. Acum, vrem să auzim doar ce ne confirmă deja lucruri pe care noi le gândim. Nimic mai simplu astăzi pentru algoritimii rețelelor de socializare și ai roboților AI să își facă un profil în funcție de conținutul pe care îl consumi și la care reacționezi, să te îmbie să alegi anumite produse de cumpărat, anumite partide politice și să reacționezi predictibil la frici pe care ei știu că le ai, chiar dacă uneori încerci să le ascunzi sau nici tu nu știi de fapt că ele există.
Viitorul sună sumbru
Viitorul sună sumbru, viitorul unul procent covârșitor din populație pare incert și singurii câștigători din acest joc în care se vrea o schimbare totală a lumii peste noapte sunt doar companiile de tehnologie și a unei mâini de oameni pentru care prezentul actual pare insuportabil și insurmontabil.
Ce va fi nu știu, nimeni nu cred că știe, nici măcar cei care și-au făcut deja planuri în această privință. Un lucru este sigur, din ce în ce mai mulți oameni și instituții au dat-o în lene, scriu și gândesc dor cu AI fără grija zilei de mâine. Tot ei vor fi primii care vor suferi atunci când facila lume în care se scaldă acum le va fugi de sub picioare peste noapte.
Încă sunt la nivelul în care pot face diferența între un text scris de un om și un text scris de inteligența artificială. Încă pot face diferența între o fotografie sau un clip video adevărat și unul fals, dar pentru cât timp? Nevoia de energie electrică și tehnică de calcul pentru a hrăni insațiabilele servere de inteligență artificială, hrănite până acum cu materia brută postată de omeni în ultimii zeci de ani pe internet și pe rețelele de socializare, nu se va termina niciodată. Unde vom ajunge și încotro ne întreptăm este o intrebare la care nici măcar AI-ul nu poate să răspundă astăzi, dar apoi oamenii.
