Trebuie organizate alegeri în 15 localități din România, inclusiv în Sectorul 6 din București. Președintele AEP a anunțat. Verificări privind alegătorii din România
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Adrian Ţuţuianu, a anunţat marţi, în cadrul unei conferințe de presă, că în 15 localităţi din România ar trebui organizate alegeri parţiale deoarece aceste unităţi administrativ-teritoriale au rămas fără primari după ce unii dintre ei au decedat, alţii au demisionat, iar unii au fost declaraţi incompatibili ori nu îşi pot exercita funcţia din cauza măsurilor privative stabilite de instanţă.
De asemenea, oficialul spune că au fost verificaţi de la începutul acestui an peste 152.000 de alegători cu vârsta de peste 90 de ani, iar peste 15.400 de persoane au fost radiate din Registrul Electoral deoarece sunt decedate. Mai mult, Ţuţuianu a menţionat că alte 17.000 de persoane sunt probabil decedate, dar nu există documente justificative în acest sens.
Se pregătesc alegeri în 15 localități din România
„Am prezentat Guvernului trei informări în care am comunicat înainte ca acest Guvern să fie demis prin moţiune de cenzură care sunt unităţile administrativ-teritoriale unde ar trebui organizate alegeri parţiale. Lista s-a mărit între timp, astăzi sunt 15 unităţi administrativ-teritoriale unde ar trebui organizate alegerile parţiale”, a declarat Adrian Ţuţuianu, marţi, într-o conferinţă de presă.
Este vorba despre comuna Chiuza din judeţul Bistriţa-Năsăud, comuna Augustin din judeţul Braşov, comuna Zărneşti din judeţul Buzău, oraşul Lehliu-Gară din judeţul Călăraşi, oraşul Huedin din Cluj, comuna Stolnicel-Prăjescu de la Iaşi, comuna Gogoşu din Mehedinţi, comuna Sânger din Mureş, comuna Nicolae Titulescu din judeţul Olt, comuna Ciorani din judeţul Prahova, comuna Vatra Moldoviţei din judeţul Suceava, comuna Pesac din Timiş, comuna Urecheşti din judeţul Vrancea şi Sectorul 6 al Capitalei.
Preşedintele AEP s-a referit şi la situaţia de la Mangalia.
„Ieri am citit în presă despre situaţia de la Mangalia. Rămâne să vedem dacă va fi atacat ordinul prefectului care constată încetarea de drept a mandatului de primar”, a transmis Adrian Ţuţuianu.
El a explicat motivele pentru care posturile de primar au devenit vacante în acele localităţi.
„Dacă ne referim la cazurile pentru care posturile de primar au devenit vacante avem condamnări definitive în instanţă la Ciorani, Vatra Moldoviţei şi Urecheşti, deces al primarului în funcţie la Stolnicel-Prăjescu, Gogoşu şi Pesac, demisii la Zărneşti, Huedin şi Sectorul 6 Bucureşti, incompatibilitate la Chiuza stabilită definitiv, imposibilitatea exercitării funcţiei datorită măsurilor privative stabilite de instanţă la Augustin, Lehliu-Gară şi se adaugă Mangalia, pierderea calităţii de membru de partid la Nicolae Titulescu şi referendumul local pentru demitere la Sânger”, a mai afirmat preşedintele AEP.
El a adăugat că data de organizare a alegerilor locale parţiale va fi decisă de un guvern cu puteri depline.
Verificări la peste 152.000 de alegători de peste 90 de ani. 15.400 de persoane au fost radiate din Registrul Electoral
Țuțuianu spune că statul nu are o evidenţă a românilor decedaţi în străinătate, aşa cum nu se cunoaşte nici situaţia celor din Republica Moldova şi Ucraina.
”Am finalizat verificările în perioada ianuarie – iunie 2026 pentru alegătorii cu vârsta de peste 90 de ani înscrişi în Registrul Electoral. Şi avem nişte rezultate interesante. Am verificat 152.221 de persoane. Dintre acestea, 15.424 de persoane au fost radiate din Registrul Electoral, fiind confirmat decesul, unele dintre decese înainte de anul 2026. Cele mai multe actualizări, respectiv 14.990 de radieri au fost făcute de primării ca urmare a solicitării Autorităţii Electorale Permanente şi 434 de radieri au fost realizate pe baza datelor primite de la Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor”, a declarat Adrian Ţuţuianu, marţi, într-o conferinţă de presă.
El a precizat că pentru alte 17.000 de persoane situaţia trebuia clarificată în perioada următoare.
”Sunt 3435 de persoane care ar trebui radiate, se cunoaşte la nivel local că sunt decedate, dar nu există încă documente justificative identificate care să ne permită o asemenea radiere. Iar pentru 13.073 de persoane autorităţile locale nu au informaţii suficiente. Presupunem că sunt decedate şi aceste persoane. Deci, iată, peste 17.000 de persoane care ar trebui într-un fel sau altul să le clarificăm situaţia în perioada următoare”, a afirmat preşedintele AEP.
Problemă legată de românii morți în străinătate
El a identificat o problemă legată de decedaţii din străinătate.
”Decedaţii din străinătate se înregistrează la Primăria Sectorului 1. Problema pe care o avem este că transcrierea actului de stare civilă la Primăria Sectorului 1 se face doar la cererea moştenitorilor, care, de regulă, au un interes succesoral. Dacă nu vin să ceară deschiderea procedurii succesoriale, decesul nu este înregistrat. Cu alte cuvinte, noi nu ştim câţi cetăţeni români, noi, statul român, nu ştim câţi cetăţeni români au decedat în străinătate. Este o temă de discuţie cu viitorul guvern, cu Ministerul de Externe, în principal, să vedem dacă găsim o soluţie, că presupune acorduri interstatale pentru a clarifica aceste chestiuni”, a explicat Adrian Ţuţuianu.
Preşedintele AEP a adăugat că o problemă este şi cu decedaţii din Republica Moldova şi Ucraina.
”O a doua problemă extrem de importantă: decedaţii din Republica Moldova, Ucraina, alte state unde aceşti oameni au domiciliul, dar au redobândit cetăţenia română. Statul român nu ştie nimic despre aceşti cetăţeni şi va trebui, de asemenea, cu Ministerul de Externe din guvernul viitor să găsim o soluţie, pentru că implică, de asemenea, un acord între state”, a mai declarat preşedintele AEP.
