Tribunalul Militar București a decis achitarea foștilor șefi ai Jandarmeriei în Dosarul „10 august” după două amânări
Magistraţii Tribunalului Militar Bucureşti au decis luni, după două amânări, o hotărâre pe fond în dosarul „10 August”, în care foşti şefi ai Jandarmeriei Române sunt judecaţi pentru abuz în serviciu în cazul intervenţiei în forţă a jandarmilor, inclusiv cu gaze lacrimogene şi grenade de mână cu efect acustic, la protestele paşnice din Piaţa Victoriei, în 2018. Astfel, a fost decisă achitarea.
Judecătorul Nicolae George Octavian de la Tribunalul Militar Bucureşti a decis luni achitarea foştilor şefi ai Jandarmeriei implicaţi în reprimarea violentă a manifestanţilor la protestul din august 2018.
Este vorba de colonelul (r) Gheorghe Sebastian Cucoş, fost şef al Jandarmeriei Române, colonelul Laurenţiu Cazan, fost adjunct al directorului general al Jandarmeriei Capitalei, şi colonelul Cătălin Sindile, fost prim-adjunct al şefului Jandarmeriei Române, judecaţi pentru abuz în serviciu.
De asemenea, alţi ofiţeri şi subofiţeri de la Jandarmeria Capitalei implicaţi în reprimarea protestatarilor au fost achitaţi sau au primit pedepse cu suspendare. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.
Magistraţii Tribunalului Militar Bucureşti au amânat, la termenul de joi, 11 iunie, pronunţarea în dosarul foştilor şefi ai Jandarmeriei acuzaţi de abuz în serviciu, motivând că au nevoie de timp pentru deliberare.
Laurenţiu Cazan (fost adjunct al Jandarmeriei Capitalei), Sebastian Cucoş (fost inspector general) şi Cătălin Sindile (fost prim-adjunct) sunt acuzaţi de abuz în serviciu, aceştia fiind cei care au coordonat operaţiunea din Piaţa Victoriei şi au ordonat intervenţia în forţă care a dus la dispersarea violentă a zeci de mii de protestatari paşnici, arată anchetatorii. În cazul lui Cucoş şi al lui Sindile, procurorii au cerut pedepse cu închisoarea cu executare, în timp ce pentru Laurenţiu Cazan, singurul care a manifestat o atitudine receptivă în faţa magistraţilor şi care, de altfel, s-a prezentat la proces, au cerut pedeapsă cu suspendare.
„O ţară întreagă a văzut imaginile cu bătrâni, femei şi copii gazaţi şi loviţi de jandarmii care ar fi trebuit să îi protejeze. Şefii din Jandarmerie ar putea să spună în faţa judecătorilor cine le-a cerut să acţioneze împotriva propriilor cetăţeni. Deocamdată, însă, am văzut doar tentative de tergiversare a procesului, pentru a scăpa prin prescrierea faptelor”, afirma Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic privind dosarul 10 august.
Aceasta menţiona că audierile au loc într-un „context critic”, în condiţiile în care faptele din dosarul „10 August” se vor prescrie în doar câteva luni, în octombrie 2026.
„Pentru a evita închiderea dosarului fără un verdict, Tribunalul Militar a admis cererea avocaţilor susţinuţi de Comunitatea Declic de a renunţa la audierea a 373 de martori rămaşi pe listă, după ce alţi peste 600 de martori au descris ce s-a întâmplat în Piaţa Victoriei, accelerând astfel procedura judiciară”, precizează sursa citată.
Conform rechizitoriului şi expertizelor tehnice realizate de către experţi ai MApN, forţele de ordine au folosit împotriva manifestanţilor „un arsenal deosebit de periculos: 63 grenade de mână cu efect acustic, 489 grenade de mână cu efect iritant lacrimogen şi 316 cartuşe (calibru 38 şi 40 mm) cu efect iritant lacrimogen.
„Expertizele arată că aceste dispozitive au provocat arsuri şi răni grave din cauza schijelor, temperaturilor ridicate şi forţei impactului, sute de persoane având nevoie de îngrijiri medicale”, menţiona reprezentanţii Declic.
Dosarul a ajuns în faţa judecătorilor după ce a fost iniţial clasat. Ioan Crăciuneanu, victimă a violenţelor, a obţinut redeschiderea anchetei fiind reprezentat de sora sa, avocata Lucia Crăciuneanu, şi de avocatul Comunităţii Declic, Toni Decean.
Membrii Comunităţii Declic au susţinut financiar întregul demers, achitând onorariile avocaţilor şi costurile judiciare. Aceştia au analizat sute de ore de înregistrări video, extrăgând probele clare în care jandarmii lovesc cetăţeni care nu manifestau nicio formă de violenţă.
