Comisia Europeană pune la dispoziţia Bulgariei şi României imagini din satelit, la cererea ambelor ţări, pentru evaluarea situaţiei din Marea Neagră în urma atacurilor asupra unor nave comerciale, a anunţat miercuri un purtător de cuvânt al executivului european.
Între timp, Bulgaria a oprit operaţiunea de salvare a echipajului navei scufundate zilele trecute. În urma atacului cu drone, Sofia va aproba achiziţionarea a încă cinci sisteme de rachete sol-aer.
Agenţia Europeană pentru Siguranţă Maritimă a oferit, de asemenea, sprijin autorităţilor bulgare şi române în eforturile acestora de a menţine securitatea în Marea Neagră.
Comisia Europeană a reiterat că atacurile asupra navelor comerciale sunt absolut inacceptabile. Purtătorul de cuvânt al CE, Christian Wigand, a afirmat că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a ajuns în Marea Neagră şi reprezintă o ameninţare gravă la adresa securităţii maritime şi a libertăţii de navigaţie.
Anul trecut, Comisia Europeană a adoptat o strategie pentru Marea Neagră şi a alocat aproximativ 200 de milioane de euro pentru 65 de proiecte din întreaga regiune. Un element al strategiei îl constituie Centrul de Securitate al Mării Negre, condus în comun de România şi Bulgaria şi care urmează să funcţioneze din Constanţa şi respectiv Varna, menţionează Novinite. Centrul va contribui la îmbunătăţirea cunoaşterii situaţiei maritime şi la protecţia infrastructurii critice.
CE a mai precizat că Bulgaria şi România joacă un rol-cheie în protejarea flancului estic şi, prin urmare, vor primi împreună 20 de miliarde de euro prin iniţiativa SAFE. Cele două ţări au primit deja prefinanţare din partea Comisiei Europene, în valoare de jumătate de miliard de euro pentru Bulgaria şi 2,5 miliarde de euro pentru România. Purtătorul de cuvânt al CE a menţionat că Sofia şi Bucureştiul sunt implicate în proiecte comune de apărare europeană care acoperă domeniul spaţial, măsurile de combatere a dronelor şi monitorizarea flancului estic.
Căutarea echipajului navei de marfă ALFA WATAN, scufundate marţi în largul coastei bulgare, a fost încheiată şi nu va mai fi reluată, a anunţat miercuri Centrul Bulgar de Căutare şi Salvare Maritimă, relatează Novinite.com şi Reuters.
Conform rapoartelor iniţiale, se estimează că nava s-a scufundat în aproximativ trei minute.
În timpul operaţiunilor de căutare, au fost găsite o barcă răsturnată, trei plute de salvare şi resturi ale echipamentului navei, dar nu a fost localizat niciun marinar, a declarat viceamiralul (în rezervă) Rumen Nikolov, director general al Direcţiei pentru Operaţiuni de Urgenţă şi Salvare din cadrul Administraţiei Maritime Bulgare.
„Nu există urme ale marinarilor şi nici nu vor exista. De asemenea, nu există informaţii despre rămăşiţele dronelor”, declarase Nikolov într-o emisiune matinală de la Nova TV.
Un atac cu drone a avut loc în noaptea de luni spre marţi asupra a două nave comerciale la aproximativ 70 de mile marine est de oraşul Biala şi de Capul Sveti Atanas. Navele erau ALFA WATAN, sub pavilionul Togo, şi ABLE, sub pavilionul Palau.
Nava ALFA WATAN s-a scufundat în urma atacului, în timp ce soarta echipajului său a rămas necunoscută, în ciuda operaţiunii de salvare. Nava ABLE, al cărei echipaj a fost salvat, a fost, de asemenea, declarată în pericol de scufundare, a precizat Nikolov. O dronă maritimă a lovit pupa navei, inundând sala maşinilor şi provocând o înclinare semnificativă a pupei. Un incendiu a continuat să ardă pe nava ABLE abandonată.
Nikolov a precizat că incidentul a avut loc într-o aşa-numită „zonă responsabilă de căutare şi salvare” şi nu în apele teritoriale ale ţării, care se întind până la 12 mile marine de la coastă.
Într-un incident separat, autorităţile române au declarat luni că două persoane au murit într-un incendiu izbucnit pe o navă în Marea Neagră, în afara apelor teritoriale ale ţării.
Prim-ministrul bulgar Rumen Radev a declarat marţi că nu este clar dacă dronele proveneau din Rusia sau din Ucraina. Bulgaria nu are graniţă cu niciuna dintre aceste ţări, dar, în calitate de membru al NATO, deţine o poziţie strategică la Marea Neagră, unde atât Ucraina, cât şi Rusia au porturi importante.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în discursul video difuzat seara, a afirmat însă că o anchetă desfăşurată în colaborare cu marina bulgară a arătat că Rusia se află în spatele atacului.
Preşedinta Bulgariei, Iliana Iotova, a convocat miercuri Consiliul Consultativ pentru Securitate Naţională ca răspuns la atacul asupra celor două nave. Premierul Radev a declarat miercuri că, în urma atacului, guvernul său va aproba achiziţionarea a încă cinci sisteme de rachete sol-aer, subliniind totodată că dezvoltarea capacităţilor de combatere a sistemelor fără pilot în domeniile aerian şi maritim necesită timp, fonduri şi o abordare sistematică.