Un nou cutremur zguduie România, chiar la 49 de ani de la seismul din 4 martie 1977. Anunțul INFP

România a fost zguduită de un nou cutremur, chiar în ziua în care se împlinesc 49 de ani de la seismul care a marcat țara în 1977. Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului anunță unde a fost resimțită mișcarea tectonică din această dimineață.

Conform site-ului INCDFP, în ziua de 04 Martie 2026 la ora 02:09:58 (ora locală a României) s-a produs în zona seismică Vrancea, în județul Vrancea, un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.1, la adâncimea de 136.0km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 43km V de Focșani, 57km N de Buzău, 69km E de Sfântu-Gheorghe, 79km E de Brașov, 91km NE de Ploiești.

49 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977

În seara zilei de vineri 4 martie 1977, România a fost zguduită de un cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter. Seismul, produs la ora 21.21, s-a produs la o adâncime de 94 km, în Munţii Vrancei.

Cutremurul din 1977 a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti). Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi, arată un comunicat al Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Bucureștiul a fost cel mai afectat

Puternicul seism din 4 martie 1977 a provocat prăbuşirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum şi avarierea a mii de alte clădiri de locuinţe, spitale, şcoli şi instituţii de învăţământ superior, grădiniţe, creşe de copii, cămine internat, etc.. Cel mai grav afectate au fost municipiul Bucureşti, regiunea de sud şi cea de est a ţării.

În toate punctele din Bucureşti unde s-au prăbuşit imobile au acţionat ostaşi, studenţi, echipe de specialişti, cascadori, cadre sanitare, dar şi simpli cetăţeni veniţi să ajute la operaţiunile de salvare.

La 5 martie 1977, a doua zi după producerea cutremurului, a fost instituită, prin Decret prezidenţial, starea de necesitate pe întreg teritoriul ţării. În dimineaţa zilei de sâmbătă, 5 martie, preşedintele Nicolae Ceauşescu a revenit în ţară din vizita pe care o efectua în Republica Federală Nigeria.

Mulţi dintre aceştia au lucrat fără întrerupere zi şi noapte la degajarea ruinelor. ”Alături de medici, în Capitală participă la salvarea vieţii răniţilor şi studenţii anilor V şi VI ai Facultăţii de medicină generală”, relata şi ziarul ”România liberă” din 7 martie 1977.

În ţară, cele mai afectate judeţe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iaşi, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din Buzău, Ploieşti, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focşani, Iaşi, Bârlad, Vaslui şi alte localităţi au suferit avarii grave.

‘‘(…) Acolo unde mai există şanse de a se găsi supravieţuitori, se lucrează cu mâna, evitându-se folosirea utilajelor grele. Om lângă om, umăr la umăr, lucrează aici neîntrerupt, ziua şi noaptea. Se ia cărămidă cu cărămidă, fiecare bucată de moloz, pentru a evita surparea ruinelor (…)”, se arăta într-o ştire AGERPRES din data de 7 martie 1977.

”Directori de spitale suprasolicitaţi, medici cu ochii înroşiţi de nesomn, abia ieşiţi din sala de operaţie, ori chemaţi grabnic pentru alte intervenţii, chirurgi lucrând, în primele ore ale catastrofei, la lumina lumânărilor sau a lămpilor petromax (…)
În noaptea absurdă din 4-5 martie, ca şi în cele care au urmat, medicii au fost cu toţii la datorie. Mulţi dintre ei s-au prezentat la post după primele momente ce au urmat cataclismului. Ei au primit un ajutor substanţial din partea colegilor din provincie (…), precum şi din partea studenţilor Facultăţii de Medicină, care au făcut perfuzii, au cărat brancarde (…)”, relata AGERPRES pe 10 martie 1977.

Bilanţul cutremurului din 4 martie 1977

La 14 martie 1977, AGERPRES informa că ”numărul total al celor decedaţi până luni 14 martie, ora 18,00, este de 1.541, din care 1.391 în Capitală şi 150 în restul ţării. Numărul celor decedaţi în Capitală include şi 157 de persoane care au încetat din viaţă în spitale în urma rănilor şi afecţiunilor grave ce le-au fost pricinuite de seism, cu toate îngrijirile deosebite acordate de cadrele medicale pentru a le salva”. Numărul final al persoanelor decedate în urma seismului avea să ajungă, ulterior, la 1.578.

Numeroase personalităţi au murit la cutremurul din 1977

În urma cutremurului din 4 martie 1977, şi-au pierdut viaţa multe personalităţi ale vieţii culturale, artistice şi ştiinţifice, dintre care îi amintim pe: Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafiţa, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Tudor Dumitrescu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneţ, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, fizicienii acad. Florin Ciorăscu şi acad. Paul C. Petrescu.