Un nou război pe cale se înceapă. Tensiunile dintre Azerbaijan și Armenia departe de a fi încheiate
Un nou război pe cale se înceapă. Armenia s-ar putea confrunta cu un război cu Azerbaidjanul dacă nu va face un compromis cu Baku și nu va returna patru sate azere pe care le deține de la începutul anilor 1990, a declarat premierul Nikol Pashinyan într-un videoclip publicat marți.
Tensiunile dintre Azerbaijan și Armenia continuă
Pashinyan vorbea în timpul unei întâlniri de luni cu locuitorii din zonele de frontieră din regiunea Tavush din nordul Armeniei, aproape de un șir de sate azere părăsite pe care Erevanul le controlează de la începutul anilor 1990.
Cele patru sate, care au fost nelocuite timp de peste 30 de ani, au o valoare strategică pentru Armenia, deoarece se află pe drumul principal dintre Erevan și granița cu Georgia, potrivit Reuters.
Azerbaidjanul a declarat că returnarea terenurilor sale, care includ și câteva enclave minuscule înconjurate în întregime de teritoriul armean, este o condiție prealabilă necesară pentru un acord de pace care să pună capăt la trei decenii de conflict în regiunea Nagorno-Karabah, pe care forțele de la Baku au recucerit-o în septembrie anul trecut.
Agenția rusă de știri de stat TASS l-a citat pe Pashinyan spunându-le locuitorilor în videoclipul difuzat de guvernul său că lipsa unui compromis în privința satelor disputate ar putea duce la un război cu Azerbaidjanul „până la sfârșitul săptămânii”.
„Știu cum s-ar termina un astfel de război”, a adăugat el.
Un nou război pe cale se înceapă
Erevanul a suferit o înfrângere majoră în septembrie anul trecut, când forțele Baku au recucerit Nagorno-Karabah într-o ofensivă fulgerătoare, ceea ce a determinat aproape toți cei aproximativ 100.000 de etnici armeni din această regiune să fugă în Armenia.
Deși Karabahul este recunoscut la nivel internațional ca teritoriu azer, etnicii armeni din regiune s-au bucurat de independență de facto față de Baku de la războiul de la începutul anilor 1990.
Baku și Erevan au declarat că acum doresc să semneze un tratat de pace oficial, dar discuțiile s-au împotmolit în probleme precum demarcarea graniței comune de 1 000 km, care rămâne închisă și puternic militarizată.
Pashinyan a semnalat în ultimele săptămâni că este dispus să returneze Azerbaidjanului terenuri controlate de Armenia și a sugerat redirecționarea rețelei rutiere a Armeniei pentru a evita teritoriul azer.
De asemenea, Azerbaidjanul, majoritar musulman, continuă să controleze zone recunoscute la nivel internațional ca făcând parte din Armenia creștină.
Președintele azer Ilham Aliyev a declarat duminică că țara sa este „mai aproape ca niciodată” de o pace cu Armenia, în declarații făcute după ce a discutat cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Baku.
Stoltenberg a discutat marți cu Pashinyan în Armenia, care este nominal un aliat al Rusiei, deși relațiile sale cu Moscova s-au deteriorat în ultimele luni din cauza a ceea ce Erevanul consideră că Rusia nu a reușit să o protejeze de Azerbaidjan.
Ca urmare, Armenia și-a orientat politica externă spre Occident, spre nemulțumirea Moscovei, iar înalți oficiali au sugerat că Armenia ar putea într-o zi să solicite aderarea la Uniunea Europeană.
Într-o declarație postată marți pe aplicația de mesagerie Telegram, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a sugerat că aprofundarea legăturilor Erevanului cu Occidentul a fost motivul pentru care Armenia a trebuit să facă concesii Azerbaidjanului.
