Un nou venit la pensie pentru români, cum funcționează. Legea a fost deja adoptată
Proiect de lege adoptat în Senat pentru un nou venit la pensie pentru români. Se pregătește înfiinţarea Conturilor Individuale de Investiţii pentru Viitor, cu scopul asigurării unui venit suplimentar distinct, după deschiderea drepturilor de pensie.
Venit la pensie pentru români
Propunerea legislativă prevede crearea unui instrument voluntar de economisire individuală pe termen lung, sub formă de conturi speciale deschise la societăţi de servicii de investiţii financiare.
Instrumentul se adresează persoanelor fizice rezidente în România, care obţin venituri impozabile şi are ca scop asigurarea unui venit suplimentar distinct de pensie, după deschiderea drepturilor de pensie, încurajarea economisirii pe termen lung şi a investiţiilor private.
„Prezenta lege instituie conturile individuale de investiţii pentru viitor (CIIV) drept instrument voluntar de economisire individual pentru asigurarea unui venit suplimentar distinct de pensie. Conturile CIIV sunt portofolii în sensul Legii 126/2018 privind pieţele de instrumente financiare, în care persoanele fizice pot economisi şi investi fonduri, beneficiind de un regim fiscal specific şi care se deschid la administratori de conturi CIIV„, prevede actul normativ adoptat.
Administratorii de conturi CIIV sunt societăţile de servicii de investiţii financiare (SSIF) şi băncile, astfel cum sunt reglementate de Ordonanţa de urgenţă 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului.
Cum funcționează sistemul
Conturile CIIV sunt de două tipuri:
a) contul CIIV cu regim de scutire (CIIV-S) – contul în care contribuţiile sunt efectuate de către titularul contului CIIV-S şi pentru care veniturile realizate la retragere din cont sunt scutite de la plata impozitului pe venit şi nu se includ în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii;
b) contul CIIV cu regim de deductibilitate (CIIV-D) – contul cu regim de deductibilitate fiscal, în care contribuţiile pot fi efectuate de către titularul contului CIIV sau de către angajatorul titularului la locul unde se află funcţia de bază.
Titularul de cont are dreptul de a alege sau schimba, oricând şi de oricâte ori, tipul de administrare a contului, discreţionar sau individualizat, în conformitate cu prevederile Legii 126/2018 privind pieţele de instrumente financiare.
Un titular poate deţine simultan conturi CIIV-S şi conturi CIIV-D, la acelaşi administrator de conturi CIIV sau la administratori de conturi CIIV diferiţi.
Tipul contului CIIV nu poate fi modificat după înfiinţare.
Cum se iau contribuțiile
Proiectul mai prevede că orice persoană fizică poate deschide unul sau mai multe conturi CIIV, de oricare dintre cele două tipuri, la unul sau mai mulţi administratori de conturi CIIV.
Contribuţiile efectuate în conturi CIIV se stabilesc şi se plătesc voluntar de către titulari, în nume propriu, sau, după caz, se acordă ca venit din salariu sau asimilat salariului de către angajator, astfel cum este prevăzut în regulamentul intern sau în contractul de muncă.
Aceste contribuţii se pot efectua numai până la momentul deschiderii drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie de invaliditate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii sau până la împlinirea vârstei de 65 de ani, oricare dintre cele două evenimente intervine primul.
Activitatea va fi monitorizată de ASF
Fondurile pot fi retrase, la solicitarea titularului de cont CIIV şi în cuantumul solicitat de acesta, de la momentul deschiderii drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie de invaliditate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii sau după împlinirea vârstei de 65 de ani, oricare dintre cele două evenimente intervine primul.
Autoritatea de Supraveghere Financiară monitorizează şi publică anual un raport privind evoluţia conturilor CIIV, incluzând numărul conturilor, valoarea totală a activelor administrate şi structura investiţiilor.
Legea va intra în vigoare la data de 1 ianuarie a anului următor publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Senatul este primul for sesizat cu acest proiect, Camera Deputaţilor este decizională.
