Unde va fi înmormântat Ion Iliescu până la urmă! Fostul șef de stat avea propriul loc de veci, dar legea îl îngroapă în Cimitirul Ghencea 3, pe Aleea Președinților

După zile întregi în care toată România a fost interesantă de starea de sănătate a fostului președinte Ion Iliescu, care a murit marți, la vârsta de 95 de ani, acum s-a decis și locul în care acesta va fi înmormântat. Astfel, chiar dacă avea propriul său loc de veci în Cimitirul Sf. Vineri din București, după cum Mediaflux a descoperit de ani de zile, s-am descoperit că primul președinte post decembrist al țării va fi înmormântat cu funeralii de stat și are deja pregătit un loc de veci în cimitirul Ghencea 3, într-o zonă redenumită recent Aleea Președinților, nu parte de mormântul fostului dictator Nicoale Ceaușescu.

De funeraliile lui Ion Iliescu și de înmormântarea sa se va ocupa fostul Regiment 30 Garda, care astăzi se numește Brigada 30 Gardă. Mai mult, Legea nr. 215/2016 și arată clar că fostul președinte Ion Iliescu va fi înmormântat cu funeralii de stat, un ceremonial rezervat foștilor șefi de stat și organizat în exclusivitate de Guvernul României.

Unde va fi înmormântat Ion Iliescu până la urmă! Fostul șef de stat avea propriul loc de veci, dar legea îl îngroapă în Cimitirul Ghencea 3, pe Aleea Președinților

Guvernul s-a reunit într-o ședință pentru a aproba funeraliile de stat și se va propune o zi de doliu național.

Astfel, în urma deciziei, Ion Iliescu va fi înmormântat la cimitirul Ghencea 3, acolo unde s-a creat o parcelă specială pentru foștii președinți ai României, chiar dacă fostul șef de stat avea un loc de veci cu numele său pe el în Cimitirul Sf. Vineri.

El va fi îngropat aproape de locul de veci al fostului lider comunist Nicolae Ceaușescu și al soției sale, Elena.

Miercuri, la ora 8.30, are loc deplasarea autovehiculului mortuar de la spitalul „Agrippa Ionescu” către Palatul Cotroceni a trupului lui Ion Iliescu pe traseul: Strada Arhitect Mincu – Bdul Kiseleff – Piața Victoriei – Bdul Lascăr Catargiu – Piața Romană – Piața Universității – Bdul Regina Elisabeta – Bdul Mihail Kogălniceanu – Pod Eroilor – Bdul Eroii Sanitari – Bdul Gheorghe Marinescu.

În jurul orei 9, cortegiul Funerar va intra în curtea Palatul Cotroceni, urmând ca sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului președinte al României Ion Iliescu este depus pe catafalc în Sala Unirii.

Loc de veci în Cimitirul Sfânta Vineri din București

Chiar dacă s-a declarat toată viața un ateu convins care crede mai degrabă ”în forţa omului”, Ion Iliescu va fi îngropat într-un cimitir creștin ortodox, însă nu îl cel în care ar fi putut fi alături de familia sa, mai exact în Cimitirul Sfânta Vineri din București, acolo unde avea un cavou din marmură neagră realizat acum ceva ani buni cu numele său pe el, ci în Cimitirul Ghencea 3.

Mai mult, până și numele său și al soției, Elena Iliescu, sunt trecute pe cruce, chiar dacă acestea au fost acoperite ulterior cu o placă tot de marmură ce va fi descoperită atunci când va muri și va fi înmormântat. La fel, mai este de bătut și data exactă a morții.

Cum se organizează funeraliile naționale

Temeiul legal pentru desfășurarea funeraliilor de stat este Legea 215/2016 privind ceremoniile oficiale. Potrivit legii, funeraliile de stat sunt ceremonii oficiale organizate de Guvern în cazul decesului Președintelui României și al foștilor șefi de stat ai României. Funeraliile de stat includ și onoruri militare.

De asemenea, conform aceluiași act normativ „funeralii cu onoruri militare, stabilite potrivit legii, se pot organiza și pentru președinții și foștii președinți ai celor două Camere ale Parlamentului, precum și pentru prim-ministrul și foștii prim-miniștri”.

„Funeraliile de stat sunt expresia celei mai înalte aprecieri acordate de România personalităților publice care au oferit un serviciu remarcabil poporului său, motiv pentru care este necesar a se constitui la nivelul administrației publice centrale un comitet pentru organizarea acestora.

Pentru organizarea funeraliilor de stat este necesară o coordonare unitară având în vedere implicarea mai multor instituții cu atribuții în organizarea ceremoniilor oficiale. Prin prezentul proiect de act normativ se urmărește crearea temeiului legal de adoptare a unei hotărâri de guvern privind constituirea Comitetului de organizare a funeraliilor de stat și de aprobare a Regulamentului de organizare și funcționare al acestuia”, se precizează în nota de fundamentare.

Astfel, pentru desfășurarea funeraliilor de stat se va constitui Comitetul de organizare a funeraliilor de stat, structură fără personalitate juridică coordonat de Șeful Cancelariei Prim-Ministrului.

Cavoul de la „Sf. Vineri” unde ar putea fi înmormântat Iliescu

Locul de veci din cimitirul „Sf. Vineri” ar fi fost construit în urmă cu mai mulți ani pentru întreaga familie. Comitetul de Organizare a Funeraliilor de Stat s-a întrunit luni, de la ora 14:00, pentru a stabili detaliile înmormântării fostului președinte Ion Iliescu.

Comitetul este condus de șeful Cancelariei Prim‑Ministrului, în prezent Mihai Jurca, și este alcătuit din reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Guvernului, Ministerelor Apărării, Afacerilor Interne, Externe, Secretariatului de Stat pentru Culte și Serviciului de Protecție și Pază. Comitetul responsabil cu organizarea acestor ceremonii a fost înființat în ianuarie 2024, printr-o ordonanță de urgență aprobată ulterior de Parlament.

Potrivit legii, comitetul are rolul de a elabora și coordona procedura funeraliilor de stat, inclusiv stabilirea bugetului, gestionarea invitațiilor și comunicarea cu Administrația Prezidențială. În caz de deces al unui fost șef de stat, activarea comitetului este obligatorie.

Cu ce se ocupă Comitetul de Organizare a Funeraliilor de Stat

Principalele responsabilități ale acestui comitet sunt:

• Elaborarea, transmiterea și eventuale modificări ale Procedurii privind organizarea funeraliilor de stat;
• Coordonarea activităților ceremoniei — stabilirea măsurilor operaționale, buget, invitații;
• Pregătirea cărții de condoleanțe și comunicarea listei finale a participanților la Administrația Prezidențială;
• Convocarea membrilor la ședințe, inclusiv un membru al familiei defunctului, în caz de necesitate.
• Comitetul se activează obligatoriu în cazul decesului Președintelui României sau al unui fost șef de stat.

De asemenea, poate fi convocat la inițiativa șefului Cancelariei  pentru aprobarea sau modificarea procedurii funeraliilor de stat.

Ion Iliescu, în vârstă de 95 de ani, a murit după ce a fost internat din 9 iunie la spitalul Agrippa Ionescu. În 16 iunie, medicii au anunțat că Ion Iliescu  suferă de cancer la plămâni.

Ce este Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul”

Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul” este o unitate a Armatei Române, fiind prima unitate de gardă din istoria militară națională. Ea a fost înființată la 1 iulie 1860 în baza Decretului Nr.63 de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, sub denumirea de Batalionul 1 Tiraliori, fiind unul dintre cele mai vechi și importante regimente din Armata Română.

Cum starea de sănătate a fostului președinte Ion Iliescu s-a degradat rapid în ultimele zile, fiind înternat în spital de mai multe săptămâni, spațiul public a început să dorească să află detalii despre importantul eveniment, primul din istoria modernă și democratică a României.

Textul normativ arată că funeraliile includ onoruri militare și un cadru ceremonial amplu, coordonat de Ministerul Apărării, în parteneriat cu instituțiile implicate și cu cultul religios al defunctului.

În situația de față, zona confesională rămâne neprecizată, întrucât fostul președinte nu a indicat public apartenența sa religioasă, astfel că detaliile liturgice ar urma să fie stabilite după consultări cu familia. Potrivit practicii consacrate, executivul poate decide, pe durata ceremoniei, declararea unei zile de doliu național, moment în care drapelele de pe instituțiile publice se coboară în bernă, iar programele culturale și de divertisment sunt adaptate contextului.

În plan simbolic, onorurile militare presupun Garda de Onoare și salvele de armă sau de tun, în funcție de locul desfășurării și de scenariul aprobat de autorități. Traseul cortegiului funerar și spațiile de omagiere publică sunt, de regulă, stabilite în locații reprezentative pentru viața instituțională a României, între opțiunile uzuale se numără Palatul Cotroceni sau Ateneul Român, unde publicul își poate lua rămas-bun.

Logistica unei astfel de ceremonii implică o comisie interinstituțională care gestionează toate detaliile: securizarea traseelor, managementul mulțimilor, programul onorurilor, accesul presei și comunicarea oficială cu partenerii externi care trimit delegații.

Reporterii Mediaflux au găsit locul în care va fi înmormântat Ion Iliescu, fostul președinte al României, aflat în prezent stare gravă la spital. În vârstă de 95 de ani și susținut de aparate, acesta se luptă pentru viața sa după ce a fost diagnosticat cu cancer. Medicii de la Spitalul SRI sunt așteptați în orice moment să facă anunțul teribil.

Legea este clară și prevede onoruri militare

Legea nr. 215/2016 Articolul 79 – Situații în care se acordă onoruri militare funerare

(1) Se execută funeralii cu onoruri militare pentru:
* a) Președintele României;
* b) foști președinți ai României;
* c) Președinții celor două Camere ale Parlamentului, dacă se află în exercițiul funcției;
* d) Prim-ministrul în exercițiu;
* e) militari decedați în timpul serviciului;
* f) personalități civile, la solicitarea Guvernului, cu aprobarea MApN.

Cum se vor desfășura funeraliile

Articolul 82 – Modul de desfășurare al funeraliilor

(1) Pentru persoanele prevăzute la art. 79 lit. a) și b) (Președinte și foști Președinți), sicriul este transportat cu afet de tun, într-o procesiune militară solemnă.
>(2) Garda de onoare este formată dintr-o subunitate de militari în ținută de ceremonie, muzică militară și purtători de coroane.
>(3) Se execută:
* onorul militar la sosirea/plecarea sicriului,
* slujba religioasă,
* alocuțiuni ale oficialităților,
* depuneri de coroane și jerbe,
* defilarea gărzii de onoare,
* salve de armă (sau de tun),
* intonarea Imnului Național.

(5) Onorurile sunt executate conform ceremoniilor standard stabilite în anexele regulamentului.

Articolul 6 din lege a fost completat în anul 2023 pentru a prezenta toate detaliile și planurile pregătite pentru aceste zile.

Articolul 6 – Activități oficiale funerare (completat în 2023)

La funeralii naționale se includ următoarele:
* a) punerea la dispoziție a unui loc de veci în Cimitirul Militar sau alt loc simbolic;
* b) arborarea în bernă a drapelului de stat pe toate clădirile publice;
* c) transmiterea oficială a condoleanțelor de stat;
* d) zi de doliu național, dacă este decretată;
* e) susținerea slujbei religioase la nivel național, cu transmisiune TV;
* f) păstrarea unui moment de reculegere național;
* g) activarea unui comitet de organizare sub conducerea Guvernului.

Alte elemente organizatorice:

* Procesiunea poate include escorte călare, detașamente în ținută istorică, salve de tun trase de artilerie.
* Sicriul este acoperit cu drapelul național.
* Participarea președinților altor state, ambasadori, membri ai corpului diplomatic, este coordonată prin MAE și Administrația Prezidențială.
* Ministerul Apărării Naționale este principalul organizator logistic.

În paralel, se deschid cărți de condoleanțe la misiunile diplomatice ale României, iar instituțiile centrale afișează mesajele de omagiu în canalele oficiale. În absența unei opțiuni religioase declarate, Ministerul Culturii și Ministerul Afacerilor Externe pot fi cooptate pentru a configura un ritual funerar preponderent civil, cu elemente de reculegere și protocol de stat.