USR a anunţat, miercuri, că Alexandru Munteanu, vizat într-un dosar de încălcare a sancţiunilor internaţionale instrumentat de DIICOT, este consilier local la Târgovişte şi vicepreşedinte al USR Dâmboviţa, având cetăţenie română şi moldovenească. Dacă acuzaţiile se vor confirma, el ar putea fi exclus din partid.
Bărbatul, care are dublă cetățenie română și moldovenească, este cercetat de DIICOT într-un dosar privind exportul ilegal al unui utilaj militar, de 1,7 milioane de euro, în Belarus.
„Alexandru Munteanu este conşilier local la Târgovişte si VP USR Damboviţa. Are dublă cetăţenie: română şi moldovenească. Dacă se confirmă acuzaţiile pe care i le aduce DIICOT, i se vor aplica prevederile statutare, mergând până la excluderea din USR”, a transmis, miercuri, USR, într-un comunicat de presă.
Formaţiunea reaminteşte că MAE, prin ministrul USR, Oana Toiu, a iniţiat legea pentru sancţionarea celor care încalcă embargouri şi prin care eludarea şi încălcarea sancţiunilor internaţionale, inclusiv a măsurilor restrictive impuse Federaţiei Ruse, trec de la stadiul de simplă neregulă sau contravenţie la cel de infracţiune gravă.
Poliţiştii şi procurorii DIICOT au făcut, miercuri, percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Dâmboviţa, Bacău şi Ilfov, într-un dosar care vizează încălcarea şi eludarea sancţiunilor internaţionale.
Mai multe persoane sunt suspectate că au fabricat, comercializat şi transferat utilaje industriale, mai exact un strung vertical în valoare de 1,75 de milioane de euro, care pot fi utilizate pentru fabricarea de echipamente militare, beneficiarul final fiind o entitate din Belarus.
Opt suspecţi sunt urmăriţi penal, audierile având loc la sediul DIICOT.
Bărbatul este suspectat că face parte dintr-o rețea infracțională care a încercat să livreze un utilaj industrial de tip VL40 (strung vertical) în Belarus, țară aflată sub sancțiunile UE. Utilajul poate fi folosit la fabricarea de echipamente cu destinație militară, relatează Agerpres.
Conform surselor din anchetă, pe lângă Alexandru Munteanu, în dosar ar mai fi vizați Evgenii Poliakov, Simona Elena Palade, Vitalie Cărăuș, Dumitru Melinschi, Claudiu Lucian Țărucă, Gabriel Unguru și Mihai Doroftei.
Anchetatorii precizează că, în perioada decembrie 2025 – septembrie 2026, în calitate de administrator și director general al World Machinery Works SRL, Alexandru Munteanu a coordonat și a participat la operațiunile de comercializare și transfer a utilajului industrial VL40 către destinatari intermediari.
Printre aceștia se aflau și societăți paravan din Germania și Kazahstan, beneficiarul final fiind o entitate din Belarus, respectiv KUZLITMASH OAO Belarus, membră a holdingului Belarus Avtomobilnyi Zavod (BELAZ ) OJSC Zhodino, regiunea Minsk, entitate aflată sub sancțiuni la nivelul UE, conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/300).
Astfel, Munteanu, alături de Evgenii Poliakov, a inițiat operațiunea de transfer a utilajului VL40 și a continuat demersurile privind livrarea acestuia, deși, anterior, autoritățile competente (Ministerul Afacerilor Externe – ANCEX) respinseseră solicitări de autorizare a exporturilor, inclusiv ca urmare a existenței riscului ca produsele să ajungă la un alt utilizator final decât cel declarat.
Conform unui comunicat DIICOT; „din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că, în perioada decembrie 2025 – septembrie 2026, mai multe persoane ar fi desfășurat activități comerciale și tehnice având ca obiect fabricarea, comercializarea și transferul unor utilaje industriale cu dublă utilizare, susceptibile să fie folosite atât în scopuri civile, cât și pentru fabricarea unor echipamente cu destinație militară”.
Totodată, procurorii precizează că în cauză „este vizat un utilaj industrial de tip VL40 (strung vertical), având o valoare de aproximativ 1.750.000 de euro, pentru care există date că ar fi fost realizate demersuri de transfer către destinatari intermediari din state terțe, în condițiile în care beneficiarul final ar fi fost o entitate din Belarus supusă măsurilor restrictive ale Uniunii Europene”.
Mai mult, procurorii arată că au fost identificate date potrivit cărora, prin integrarea unor componente hardware și software, precum și prin efectuarea unor lucrări asupra parametrilor tehnici ai utilajelor, acestea au dobândit caracteristici care le permiteau utilizarea în scopuri militare.