Val de scumpiri de la 1 iulie. Pentru a acoperi deficitul bugetar considerat ”critic” de către Comisia Europeană, Guvernul pregătește, de la 1 iulie, cele mai ample creșteri de taxe din ultimii ani. Potrivit unor surse din Ministerul Finanțelor și ANAF, autoritățile de la București, în urma consultărilor cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și Președinția, au convenit că doar o majorare semnificativă a patru tipuri de taxe, poate aduce încasări suficiente pentru a salva bugetul.
Și se vorba despre TVA, accize, impozitul pe veniturile persoanelor fizice și pe dividende.
Asfel, deficitul prognozat pentru finalul anului este de 9% din PIB, în contextul în care România s-a angajat față de Comisia Europeană să-l reducă la 7%. Asta înseamnă că, în a doua jumătate a anului, statul trebuie să strângă în plus circa 25-30 de miliarde de lei. Măsurile de tăiere a cheltuielilor, deși aflate în discuție, nu pot fi aplicate imediat și au un impact amânat, cel mai devreme din 2026.
Astfel, TVA va fi principala sursă de venit suplimentar. Cota generală urmează să crească de la 19% la 22%, în timp ce pentru sectorul alimentar și farmaceutic se propune o creștere moderată, de la 9% la 11%. Pentru hoteluri și restaurante, cota va crește abrupt, de la 9% la 19%, iar cultura și educația vor plăti TVA de până la 9%. O majorare de două puncte procentuale ar aduce 14 miliarde de lei în doar șase luni, susțin specialiștii, potrivit România Liberă.
Accizele pentru tutun și alcool vor fi și ele majorate cu 10%, dar accizele la combustibili vor rămâne neschimbate, deși generează jumătate din încasările actuale din această sursă. Se estimează că accizele vor aduce încă 2 miliarde de lei până la finalul anului.
Impozitul pe venit se va uniformiza la 16% pentru toate sursele: salarii, activități independente, chirii sau drepturi de autor. În prezent, cota este de 10%. Această creștere ar putea aduce bugetului până la 10 miliarde de lei, conform unei simulări realizate de ANAF.
De asemenea, impozitul pe dividende va fi dublat: de la 8% la 16%. Autoritățile mizează pe venituri suplimentare de cel puțin 2 miliarde de lei, în condițiile în care dividendele distribuite au crescut constant în ultimii ani.
Gata cu promisiunile electorale, alegerile au trecut, românii se confruntă acum cu realitatea dură. Scade nivelul de trai. Economiștii anunță vremuri grele, iar spectrul șomajului pentru bugetari, devine realitate.
Dacă inițial, guvernanții sperau că vor putea acoperi deficitul prin reduceri de cheltuieli și reforme structurale, mesajul ferm al Bruxelles-ului, transmis chiar președintelui Nicușor Dan de către oficialii europeni, a fost că tăierile nu sunt suficiente și că trebuie prezentat un plan ”cu venituri clare, nu cu promisiuni”.
Pe lângă taxele majorate, există și propuneri de reducere a cheltuielilor prin înghețarea unor programe de investiții și restructurarea aparatului de stat, însă acestea sunt greu de aplicat pe termen scurt. Se lucrează inclusiv la norme, care să coreleze numărul de funcționari cu dimensiunea localităților sau rentabilitatea companiilor de stat.