Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că se face curăţenie în politica de proprietate a statului: 185 de companii sunt complet inactive, nici nu mai au declaraţii financiare
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, duminică, că ceea ce îşi propune Guvernul este să facă curăţenie în politica de proprietate a statului. Ea a menţionat că sunt în jur de 185 de companii care sunt complet inactive, nici nu mai au declaraţii financiare şi pierderile acumulate de-a lungul anului şi la nivelul anului 2024, sunt undeva la 14 miliarde de lei.
“Această primă listă care conţine 22 de companii care vin din zona de energie, transporturi şi de la Ministerul Economiei reprezintă un proiect-pilot pe care îl facem în noul flux gândit cu membrii Guvernului şi împreună cu AMEPIP. Este cea care răspunde de guvernanţa companiilor de stat, cea care implementează, practic, legislaţia şi toate angajamentele noastre luate în relaţia cu OECD şi cu Comisia Europeană”, a spus vicepremierul Oana Gheorghiu, la TVR INFO.
Ea a menţionat că aceste 22 de companii intră în acest flux în care facem o analiză serioasă a cifrelor.
”Nu e suficient să ne uităm la o companie să vedem că are pierderi. Trebuie să ne uităm de unde vin ele, de ce vine ele, care e cauza lor, e o cauză obiectivă, vine doar din proastă guvernanţă, vine din nişte motive care nu ţin neapărat de companie”, a afirmat Gheorghiu, adăugând că AMEPIP evaluează aceste companii.
Potrivit vicepremierului, câteva dintre aceste companii se află deja în faliment sau într-o formă de lichidare.
”Trebuie să vedem de ce nu se pot închide mai repede, pentru că rămânem de ani de zile cu cadavre din astea în listă şi le tragem după noi”, a explicat ea.
”Ce ne propunem este să facem curăţenie, să ne uităm la companii cât mai obiectiv cu putinţă, să facem curăţenie în politica de proprietate a statului. Statul trebuie să decidă ce trebuie să facă mai departe. Statul nu trebuie să fie proprietar de dragul de a avea această calitate, ci trebuie să fie proprietar în interesul public, să fie acţionar acolo unde este cu adevărat relevant, unde aduce un beneficiu pe termen lung cetăţenilor”, a mai explicat Oana Gheorghiu.
185 de companii sunt complet inactive, nici nu mai au declaraţii financiare, spune Oana Gheorghiu
Potrivit Oanei Gheorghiu, din analiza globală a ceea ce a primit de la Ministerul de Finanţe, sunt în jur de 185 de companii care sunt complet inactive, nici nu mai au declaraţii financiare, şi ele mai există doar pentru că nu au fost închise la Registrul Comersului, deci nu s-au închis efectiv.
”Asta trebuie să facem, să le curăţăm pe acestea, să închidem. Ele nu mai au active, nu mai au angajaţi, unele dintre ele sunt doar nişte clădiri rămase şi trebuie să vedem ce facem cu aceste lucruri”, a spus ea.
Oana Gheorghiu a menţionat că altele sunt companii cu pierderi.
”Trebuie să ne uităm de unde vin aceste pierderi, dacă aceste companii sunt cu adevărat viabile sau nu, dacă ele trebuie închise sau trebuie recapitalizate. Va reeişi din analiza profundă pe care o face AMEPIP. Sunt 230 de companii centrale, astea sunt cele mai importante şi la care avem cifrele cele mai mari, sunt companiile care asigură şi serviciile publice”, a menţionat Gheorghiu.
Metrorex și Tarom, pe listă
Ea s-a referit la Metrorex, despre care a spus că este o companie de care avem nevoie şi peste tot în lume, metroul merge pe subvenţie de la stat, nu se poate autofinanţa, dar, din nou, subvenţia asta trebuie gândită într-un anume fel şi trebuie eficientizată activitatea Metrorex.
”Avem în listă compania Tarom, cu care statul român trebuie să ia o decizie, ce va face. E o companie care se luptă de mulţi ani cu pierderi, care lucrează pe o piaţă foarte concurenţială, dar care cred eu că trebuie să ajungă la un nivel de recuperare a activităţii, fie de sine stătător, printr-o bună guvernanţă, prin schimbarea modului în care se face guvernanţa acestei companii, fie, de ce nu, printr-un parteneriat. Dar toate aceste lucruri vor ieşi din analiză”, a arătat oana Gheorghiu.
Vicepremierul a mai declarat că peste 1200 de companii sunt companii în local, care ţin de Consilii Judeţene şi de primării.
”Sunt foarte multe. Eu m-am uitat puţin la ce se întâmplă în alte ţări, similare cu noi. Polonia cred că are între 300 şi 400 de companii de stat, la fel celelalte ţări. Toată lumea şi-a făcut curăţenie în zona asta, pentru că odată ce o companie are pierderi, înseamnă deficit de la bugetul statului. Pe termen lung asta înseamnă, practic, plătim noi cu toţii aceste pierderi. Şi atunci trebuie să vedem ce merită să păstrezi, ce are sens să păstrezi, ce e absolut necesar, care sunt domeniile strategice în care statul român trebuie să rămână”, a afirmat ea.
Gheorghiu a subliniat că este clar că în domeniul energiei statul are un rol important şi că în industria de apărare statul trebuie să fie actorul principal.
”Probabil că mai sunt alte domenii care vor reişi din strategia pe termen lung. Da, în rest, sunt lucruri la care statul trebuie să renunţe sau să lucreze într-un parteneriat care să asigure eficienţa de care avem nevoie”, a arătat ea.
Posibilă privatizare a Tarom?
Întrebată despre varianta privatizării pentru unele companii precum TAROM, Oana Gheorghiu a spus că ”privatizarea poate să însemne listare la bursă sau un parteneriat public-privat care să-ţi aducă exact zona asta de bună guvernanţă şi zona de eficienţă şi să foloseşti mai bine activele pe care le ai.
”Privatizarea poate să însemne şi o vânzare, dacă asta reiese din analiză, că ar fi cea mai bună soluţie. Şi cred că trebuie să ne gândim la privatizarea asta, nu la sintagma aia că ne vindem ţara, că ne luptăm cu asta şi ne-am luptat de-a lungul timpului, ci ne gândim la cum folosim mai bine ceea ce avem. Pentru că în momentul ăsta, aşa cum arată cifrele, avem lucruri, dar pe care nu le folosim în beneficiu nostru, ci tot creăm pierderi care înseamnă, de fapt, costuri pentru fiecare cetăţean. Dar e greu să ne pronunţăm înainte de a face o analiză”, a arătat vicepremierul.
Întrebată care sunt pierderile statului cu aceste companii, Oana Gheorghiu a spus: ”Pierderile acumulate de-a lungul anului şi la nivelul anului 2024, ne uităm la cifre, că pe acestea le avem de la Ministerul de Finanţe, erau undeva la 14 miliarde de lei. Deci nu sunt doar pierderile din anul 2024, ci sunt toate pierderile cu care vin companiile din spate”.
Potrivit Oanei Gheorghiu, unele companii au capital negative iar asta înseamnă că pierderile pe care le-au acumulat sunt mai mari decât capitalul propriu pe care-l deţin.
”Acestea sunt companii cu risc foarte mare. Deci sunt, practic, companii care, potrivit legii, ar trebui să fie deja în insolvenţă. Fiind însă unele dintre ele companii strategice, trebuie ca statul să se uite cu mare atenţie şi să ia decizii importante”, a afirmat vicepremierul.
Reforma în sine nu urmăreşte concedierea oamenilor, spune vicepremierul
Vicepremierul Oana Gheorghiu a explicat că reforma companiilor de stat, în sine, nu urmăreşte concedierea oamenilor, nu ăsta este scopul, ci urmăreşte o reaşezare a felului în care sunt conduse şi o reaşezare a personalului. Ea a menţionat că vor fi şi mişcări în ceea ce priveşte felul în care angajaţii sunt gestionaţi, dar scopul nu este să dea afară oameni.
”Problemele pe care le avem în economia noastră şi în companiile de stat vin din guvernanţa prost înţeleasă de până acum. Cred că nu mai avem cale de întoarcere şi eu cred că oamenii vor înţelege pe măsură ce vom discuta tot mai mult. Poate că, dacă reuşim să transmitem, să comunicăm cât mai bine treaba asta, că e spre binele nostru al tuturor, al angajaţilor acelei companii, al managerilor acelei companii, atunci când lucrurile merg bine, când reuşim să ajungem pe linia de plutire şi să ne uităm şi la luminiţa de creştere, ne va fi tuturor mai bine şi inclusiv angajaţilor le va fi mai bine”, a spus Oana Gheorghiu, duminică, la TVr Info.
Ea a arătat că a avut deja întâlnire cu mai multe sindicate.
”Prima mea impresie este că oamenii înţeleg că lucrurile nu mai pot merge aşa şi că nu au cum să fie bine dacă compania se afundă. Şi că cu cât merge mai rău, cu atât riscul să-şi piardă ei locurile de muncă sunt mai mari. Cred că a ajuns toată lumea la această înţelegere a situaţiei dificile în care se află multe companii”, a arătat vicepremierul.
Oana Gheorghiu a explicat că ”nu vor fi lichidate companii care au zeci de mii de angajaţi şi de care statul român are nevoie”.
”Cred că vă referiţi la CFR care, probabil, este compania cu cei mai mulţi angajaţi, peste douăzeci de mii. Companiile astea nu pot fi închise. Sunt companii strategice. Evident că vor fi restructurate. Dar reforma în sine nu urmăreşte concedierea oamenilor. Nu ăsta este scopul. Urmăreşte o reaşezare a felului în care sunt conduse şi, desigur, o reaşezare a personalului”, a dat asigurări Gheorghiu.
Ea a menţionat că, dacă într-o companie este 60% personal de birou, înseamnă că avem o problemă.
”Acolo, da, va trebui să ne uităm obiectiv la compania asta şi să ne dăm seama că trebuie reaşezate lucrurile în interiorul companiei. Şi cred că asta şi sindicatele văd. Vor fi şi mişcări în ceea ce priveşte felul în care angajaţii sunt gestionaţi. Dar nu urmărim…scopul nu este să dăm afară oameni”, a afirmat ea. ”Suntem în analiză şi vom avea, vom face şi analize de impact. Vom avea discuţii aplicate cu sindicatele. Nu vom face lucrurile pe ascuns, totul va fi transparent şi la lumina”, a completat Gheorghiu.
Gheorghiu: Erau consilii de administraţie în care se reglau nişte interese sau erau trimişi nişte oameni care îşi completau veniturile
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, duminică, despre reforma companiilor de stat, că erau consilii de administraţie în care se reglau nişte interese sau erau trimişi nişte oameni care îşi completau veniturile iar lucrul ăsta, cu legislaţia pe care o avem acum, nu va mai fi posibil.
”Avem consilii de administraţie în toate companiile de stat, dar, după cum ştim, erau consilii de administraţie în care se reglau nişte interese sau erau trimişi nişte oameni care îşi completau veniturile din aceste consilii de administraţie. Lucrul ăsta, cu legislaţia pe care o avem acum, nu va mai fi posibil”, a spus Oana Gheorghiu la TVR Info.
Potrivit vicepremierului, conform legislaţiei, majoritatea membrilor consiliului de administraţie sunt persoane independente şi nu pot fi angajate ai statului sau funcţionat public, ci sunt persoane care vin din mediul privat şi care îndeplinesc anumite criterii de competenţă.
”Statul rămâne să aibă un singur reprezentant care poate fi funcţionat public sau angajat al statului. Şi asta este un lucru bun, pentru că creează această bază sănătoasă de luarea deciziilor. Ce spune şi Comisia Europeană, ce spune şi OECD-ul, este că trebuie să separăm zona de reglementare de zona de gestionare a unei companii. Trebuie să separăm cât mai mult zona asta operaţională de influenţa politică şi influenţa politică vine de obicei pe calea asta a ministerelor şi a guvernului. Şi atunci este această bază sănătoasă”, a subliniat Gheorghiu.
Vicepremierul a mai spus că, prin legislaţia actualizată, s-a redus numărul membrilor din consiliul de administraţie şi asta înseamnă mai multă eficienţă, decizii mai uşor de luat.
”Mai avem de lucrat la responsabilizarea oamenilor, la asumarea răspunderii pentru ceea ce facem, dar cred că odată ce AMEPIP devine o instituţie mai puternică, mai bine consolidată şi cu mai multă experienţă pe care o capătă încetul cu încetul, vom reuşi să facem asta. Pentru că până acum noi avem legislaţii care nu se aplică, avem consilii de administraţie, dar nu le verifică nimeni. Totuşi, la finalul fiecărui an, trebuie să ne uităm ce s-a întâmplat. Dacă acea companie continuă să fie pe pierdere, deşi şi-a asumat un plan de redresare, înseamnă că acolo avem o problemă”, a subliniat ea.
Gheorghiu a mai spus că avem un jalon în PNRR cu data de 31 august să finalizăm procesul de restructurare a cel puţin 3 companii.
”Avem şi un calendar şi un termen limită pentru PNRR şi mai avem provocarea cu Consiliile de Administraţie interimare. Sunt încă companii, în jur de 40, care au Consilii de Administraţie interimare şi sunt procedurile de selecţie în curs şi sperăm să le finalizăm şi pe acestea, până la final de martie”, a menţionat ea.
