Vladimir Putin a vizitat pentru prima oară regiunea Kursk după alungarea forțelor ucrainene. UE și Marea Britanie aplică noi sancțiuni împotriva Rusiei
Preşedintele rus Vladimir Putin a vizitat regiunea vestică a Rusiei Kursk, pentru prima dată de când forţele ruse au alungat trupele ucrainene din zonă, luna trecută, transmite Reuters.
Între timp, UE și Marea Britanie aplică noi sancțiuni împotriva Rusiei fără a aștepta decizia lui Trump. Sancțiunile vizează flota fantomă de petroliere și firmele financiare.
Vladimir Putin a vizitat pentru prima oară regiunea Kursk după alungarea forţelor ucrainene. UE și Marea Britanie aplică noi sancțiuni împotriva Rusiei
Kremlinul a declarat că în timpul vizitei, care a avut loc marţi, Putin s-a întâlnit cu organizaţiile de voluntari din regiune şi a vizitat centrala nucleară Kursk-II, arată Reuters.
Televiziunea de stat l-a arătat pe Vladimir Putin întâlnindu-se cu voluntari şi oficiali locali din regiune, inclusiv cu guvernatorul interimar Aleksander Hinştein. Putin a fost însoţit de Serghei Kirienko, prim-adjunct al şefului de cabinet de la Kremlin.
Rusia a anunţat la sfârşitul lunii aprilie că a expulzat trupele ucrainene din regiunea Kursk, punând capăt celei mai mari incursiuni pe teritoriul rusesc de la al Doilea Război Mondial.
La puţin peste doi ani de la invazia Rusiei din 2022, Ucraina a lansat, la 6 august, cel mai îndrăzneţ atac al său, trecând frontiera rusă şi pătrunzând în regiunea Kursk, sprijinită de roiuri de drone şi de armament occidental greu. La apogeul său, forţele ucrainene au revendicat aproape 1.400 de kilometri pătraţi din regiunea Kursk.
Uniunea Europeană și Marea Britanie au anunțat marți noi sancțiuni împotriva Rusiei, fără a aștepta aderarea Washingtonului, la o zi după ce convorbirea telefonică dintre președintele Donald Trump și Vladimir Putin nu a dus nici la încetarea focului în Ucraina, nici la noi sancțiuni din partea SUA.
Londra și Bruxelles au declarat că noile măsuri vor viza „flota fantomă” de petroliere și firmele financiare care au ajutat Moscova să evite impactul altor sancțiuni impuse în urma războiului.
„Sancțiunile contează și sunt recunoscător tuturor celor care le fac mai tangibile pentru cei care au declanșat războiul”, a scris președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskiy, pe Telegram.
El a afirmat că „ar fi bine” dacă Statele Unite ar adăuga și ajutorul lor, adăugând: „Este important ca America să rămână implicată în procesul de apropiere a păcii”.
Decizia UE și a Marii Britanii, luată fără SUA
Sancțiunile au fost dezvăluite fără o anunțare imediată a măsurilor corespunzătoare din partea Washingtonului, în ciuda presiunilor intense exercitate de liderii europeni asupra administrației Trump pentru a se alătura sancțiunilor în cazul în care Rusia ar respinge un armistițiu.
„Am afirmat în repetate rânduri că așteptăm un singur lucru de la Rusia: un armistițiu imediat, fără condiții prealabile”, a declarat ministrul german de externe, Johann Wadephul, în marja unei reuniuni cu omologii săi din UE la Bruxelles.
Întrucât Rusia nu a acceptat încetarea focului, „va trebui să reacționăm”, a spus el. „Ne așteptăm, de asemenea, ca aliații noștri americani să nu tolereze acest lucru”.
Trump a declarat marți reporterilor că se gândește la măsurile care trebuie luate, dar nu a dat mai multe detalii.
„Analizăm multe lucruri, dar vom vedea”, a spus el.
În cadrul unei conversații de două ore cu Putin, luni, președintele american a renunțat la insistența sa anterioară privind un armistițiu necondiționat de 30 de zile și a semnalat că războiul pe care odată promisese să-l încheie în 24 de ore nu mai era în puterea sa – un mesaj care lasă Ucraina vulnerabilă și aliații săi îngrijorați.
Întrebat luni de ce nu a impus noi sancțiuni pentru a împinge Moscova către un acord de pace, Trump a răspuns că acest lucru ar putea agrava situația și afecta șansele unui acord, adăugând: „Dar ar putea veni un moment în care acest lucru se va întâmpla”.
Trump a declarat după discuția cu Putin că le-a spus lui Zelenskiy și liderilor europeni că Rusia și Ucraina vor începe imediat negocierile privind condițiile pentru un armistițiu, un proces care, potrivit Rusiei, va dura.
Rusia și Ucraina au purtat vineri primele discuții directe din ultimii trei ani, la inițiativa lui Trump, dar nu au reușit să ajungă la un acord de încetare a focului după ce Moscova a prezentat condiții pe care un membru al delegației ucrainene le-a calificat drept „inacceptabile”.
Papa, dispus să găzduiască negocieri
Premierul italian Giorgia Meloni a declarat marți că Papa Leo i-a confirmat disponibilitatea de a găzdui la Vatican următoarea rundă de negocieri pentru a încerca să pună capăt războiului.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat marți, în cadrul unei audieri în Congres, că Putin nu a primit nicio concesie reală în eforturile SUA de a iniția negocierile și că sancțiunile existente ale SUA împotriva Rusiei rămân în vigoare.
„Președintele … crede că, în acest moment, dacă începi să ameninți cu sancțiuni, rușii vor înceta negocierile, iar pentru noi este important să putem discuta și să îi determinăm să se așeze la masa negocierilor. Vom vedea”, a spus Rubio.
Ucraina se declară pregătită pentru un armistițiu imediat. Europenii spun că insistența Rusiei de a purta mai întâi negocieri este dovada că Putin, care a început războiul invadând țara vecină în 2022, nu este pregătit să-l încheie.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că se pregătește un nou pachet de sancțiuni.
„Este timpul să intensificăm presiunea asupra Rusiei pentru a obține armistițiul”, a scris ea pe X.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat că Rusia nu se va înclina niciodată în fața a ceea ce ea a numit ultimatumuri.
Putin a declarat luni că Moscova este gata să colaboreze cu Ucraina la un memorandum privind un viitor acord de pace.
„Acum, în consecință, mingea este în terenul Kievului”, a spus Zakharova.
