Vot istoric în Parlament. România recunoaște oficial femicidul. Pedepse mai dure și detenție pe viață
Senatul României a adoptat luni, cu o largă majoritate, proiectul de lege privind prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced, un act normativ considerat de inițiatori și de organizațiile civice drept cea mai importantă reformă legislativă din ultimii ani în domeniul protecției femeilor.
Proiectul a fost votat cu 97 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și șapte abțineri și merge acum la Camera Deputaților, for decizional.
Ce este femicidul, potrivit noii legi
Pentru prima dată în legislația românească, femicidul este definit clar, recunoscut ca fenomen distinct și tratat ca expresia extremă a violenței de gen, nu ca un simplu „omor” încadrat generic în Codul penal.
Conform textului adoptat de Senat, femicidul este definit ca: „uciderea cu intenție a unei femei, precum și moartea unei femei survenită ca urmare a loviturilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte ori a altor infracțiuni săvârșite cu violență, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de o terță parte”.
Legea introduce și o clasificare a femicidului în:
femicid intim (comis de partener, soț, fost soț, concubin);
femicid non-intim;
femicid indirect (moartea rezultată din violențe sistematice).
Această clasificare este esențială pentru colectarea de date, prevenție și intervenție timpurie, subliniază inițiatorii.
O realitate statistică dură: România, peste media UE
Expunerea de motive a legii pornește de la date alarmante furnizate de autorități și institute de cercetare. Doar în primele luni ale anului 2025 au fost înregistrate cel puțin 40 de cazuri de femicid, majoritatea comise în familie. Statisticile IGPR arată că, în ultimul deceniu, 445 de femei au fost ucise de membri ai familiei, față de 300 de bărbați în situații similare.
Rata omorurilor cu victime femei din România este constant peste media Uniunii Europene, iar peste jumătate dintre aceste crime au loc în propria locuință, nu în spațiul public. Datele și analiza detaliată apar în expunerea de motive a proiectului de lege, document anexat inițiativei legislative 25L509EM.
Pedepse mai dure și detenție pe viață
Una dintre modificările esențiale aduse Codului penal este introducerea unor circumstanțe agravante clare, care permit aplicarea detenției pe viață în cazurile de femicid, mai ales atunci când:
agresorul exercită control sau dominație asupra victimei;
fapta este motivată de gen;
crima are loc după refuzul unei relații, separare sau divorț;
violența este comisă în prezența minorilor.
De asemenea, acțiunea penală va putea fi declanșată din oficiu, fără plângere prealabilă, în cazurile de violență de gen, viol, agresiune sexuală sau violență domestică gravă.
Copiii, recunoscuți oficial ca victime directe
Pentru prima dată, legea recunoaște copiii rămași orfani în urma femicidului ca victime directe ale infracțiunii. Autoritățile sunt obligate să ia măsuri imediate de protecție, inclusiv plasament, sprijin psihologic și asistență socială.
Instanțele vor putea interveni rapid pentru a preveni situații absurde, în care agresorul – chiar și condamnat – ajunge să beneficieze de drepturi succesorale sau de avantaje legale în detrimentul copiilor victimei.
Ce urmează
Senatul este prima cameră sesizată. Proiectul va intra în dezbaterea Camerei Deputaților, care are ultimul cuvânt. Dacă va fi adoptată în forma actuală, legea va marca o schimbare structurală în modul în care România tratează violența împotriva femeilor: de la toleranță și reacție tardivă, la prevenție, responsabilitate și sancțiuni reale.
