Ministerul Afacerilor Externe a emis o nouă atenționare de călătorie. Începe greva generală în transportul feroviar în Regatul Țărilor de Jos. Și transportul public local va fi afectat.

Începe greva generală a lucrătorilor din sistemul feroviar și de transport public local în Regatul Țărilor de Jos

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Regatul Țărilor de Jos asupra faptului că, la data de 9 septembrie 2026, traficul feroviar și transportul public local din acest stat vor fi afectate de perturbări majore, ca urmare a unei greve generale a lucrătorilor din aceste două domenii.

În acest sens, traficul feroviar intern și internațional va fi oprit complet, cu excepția trenului de tip „sprinter” către Aeroportul Schiphol din Amsterdam. De asemenea, se preconizează că transportul public local va fi oprit în mai multe orașe de pe teritoriul acestui stat.

În acest context, MAE sfătuiește cetățenii români să verifice din timp atât disponibilitatea curselor feroviare pe pagina de Internet a operatorului național: www.ns.nl, cât și a transportului public pe paginile oficiale ale operatorilor locali.

Cetățenii români aflați pe teritoriul Regatului Țărilor de Jos pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Secției Consulare a Ambasadei României la Haga: + 31 70 354 15 80; + 31 70 322 86 12; + 31 70 331 99 80, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de operatorii Call Center în regim de permanență.

De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență au la dispoziție telefonul de urgență al Ambasadei României la Haga: + 31 651 596 107. Acesta funcționează în regim permanent pentru cei care au nevoie de sprijin.

MAE recomandă consultarea paginilor de internet; http://haga.mae.ro și www.mae.ro și reamintește cetăţenilor români care călătoresc în străinătate că au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte informat” și (https://play.google.com/store/apps/details?id=com.mae.alerte&hl=ro, https://apps.apple.com/ro/app/c%C4%83l%C4%83tore%C8%99te-informat/id6452016795 ), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

În pragul alegerilor pentru Duma de Stat, Rusia atacă din nou Uniunea Europeană, invocând alegerile din România și momentul în care Călin Georgescu nu a fost lăsat să candideze.

Rusia sare la atac înaintea alegerilor

Uniunea Europeană ar pregăti observatori speciali care „vor urmări pe ascuns” alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei, programate în perioada 18-20 septembrie 2026, susține ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat proiectului online „Sama Menşova” și au fost preluate de agenția rusă TASS.

„În prezent, primim informaţii conform cărora Uniunea Europeană începe să pregătească nişte observatori speciali care vor urmări în secret modul în care se desfăşoară alegerile noastre”, a subliniat şeful Ministerului rus de Externe, citat de agenţia de presă TASS.

Lavrov a invocat și scrutinul prezidențial din Ucraina din 2004 pentru a critica ceea ce el a descris drept intervenția Occidentului în procesele electorale.

„Ar trebui să se uite la ei înşişi: în 2004, în Ucraina, tocmai Occidentul a forţat organizarea unui al treilea tur de scrutin, a forţat Curtea Constituţională a Ucrainei – care veghează asupra legii fundamentale a ţării, iar aceasta nu prevede un al treilea tur – să ia această decizie.

Pentru numele lui Dumnezeu, s-a făcut asta şi la putere a ajuns nu (fostul preşedinte al Ucrainei) Victor Ianukovici, ci Victor Iuşcenko”, a spus Lavrov.

Moscova invocă alegerile din România

Ministrul rus de Externe a făcut referire și la alegerile din România, prezentând propria interpretare asupra modului în care s-a desfășurat scrutinul.

„În prima etapă, totul a decurs absolut corect, niciunul dintre observatori nu a remarcat nimic; a câştigat o persoană care nu s-a pronunţat în favoarea respectării orbeşti a ordinelor de la Bruxelles, ci în favoarea formulării intereselor naţionale româneşti. În ciuda faptului că nu era nimic de criticat, a fost «eliminat din cursă» şi gata”, a reamintit Lavrov.

Alegerile pentru deputații Dumei de Stat din cea de-a noua legislatură sunt programate în perioada 18-20 septembrie 2026.

Patru tablouri au fost furate în cursul unui jaf care a avut loc în noaptea de luni spre marţi la Muzeul Renoir din Cagnes-sur-Mer, Franța, informează BFMTV și Le Figaro.

Două tablouri din cele patru furate iniţial marţi dimineaţă de la Muzeul Renoir din Cagnes-sur-Mer au fost abandonate de cei doi hoţi în timp ce fugeau şi au fost recuperate din grădina muzeului, a anunţat primarul oraşului, potrivit presei franceze. Tablourile furate nu au fost încă identificate, iar cele abandonate în grădină se află încă în sacii mari cu fermoar, a precizat primarul, în aşteptarea sosirii poliţiei judiciare.

Operele furate, estimate inițial la 9 milioane de euro

Iniţial, primarul oraşului Cagnes-sur-Mer, Bryan Masson, a comunicat o estimare de „nouă milioane de euro” pentru valoarea celor patru tablouri furate. De atunci, având în vedere că doar două opere sunt încă dispărute, nu se poate exclude o nouă estimare.

Cazul a fost preluat de poliţia judiciară, arată BFMTV. Amplasat în ultima reşedinţă a lui Pierre-Auguste Renoir, domeniul Collettes, muzeul adăposteşte o colecţie relativ restrânsă, cu zece tablouri originale ale lui Renoir, patruzeci de sculpturi, dar şi mobilierul său, obiecte personale, fotografii şi arhive.

„În această dimineaţă, două persoane au pătruns prin efracţie în Muzeul Renoir şi au furat patru opere de artă”, a declarat Bryan Masson, primarul de extremă dreapta al oraşului Cagnes-sur-Mer. „Fiind surprinşi de camerele de supraveghere video ale oraşului, cei doi au fugit, abandonând unul dintre tablourile furate în timp ce fugeau”, a spus el, adăugând că primăria a estimat valoarea operelor furate la 9 milioane de euro.

Primarul a declarat că autorităţile au reacţionat în cinci minute.

„Alarma muzeului s-a declanşat la ora 5:48 dimineaţa. La ora 5:53 dimineaţa, adică doar cinci minute mai târziu, poliţia noastră municipală era deja la faţa locului”, a spus el.

Hoții au pătruns azi-noapte în muzeu

Doi hoţi au pătruns aici în timpul nopţii. Pe imaginile camerelor de supraveghere, aceştia apar tăind tablourile până când s-a declanşat alarma de securitate, la ora 5:48, scrie Le Figaro. Cei doi au reuşit să fugă cu patru tablouri în mână, înainte de sosirea poliţiei la faţa locului.

Conform primelor informaţii, hoţii au pătruns în muzeu spărgând un geam. Anchetatorii au găsit în grădina muzeului două genţi cu fermoar care ar putea să le aparţină hoţilor.

Furtul are loc la mai puţin de un an după ce opt obiecte, în valoare de aproximativ 88 de milioane de euro, au fost furate în timpul unui jaf comis în plină zi la Luvru, în Paris. Cei patru suspecţi ai jafului de la Luvru au fost arestaţi, însă obiectele furate nu au fost găsite, în ciuda căutărilor ample efectuate de anchetatorii francezi în regiunea Parisului şi a colaborării cu poliţia din Belgia, Italia şi din alte ţări.

Hoţii de artă din Europa comit jafuri din ce în ce mai violente, iar bandele specializate au fost înlocuite de grupuri ad-hoc de oportunişti recrutaţi prin intermediul reţelelor sociale, a declarat Europol luna trecută.

Amprentele sunt în curs de analiză, asigură primarul oraşului, care a deplâns un „fapt teribil” şi consideră că „trebuie depuse eforturi” pentru a asigura securitatea locului.

Parchetul din Grasse a deschis la rândul său o anchetă.

Muzeul, inaugurat în 1960, care adăposteşte obiecte şi mobilier care au aparţinut lui Renoir, precum şi portrete, peisaje şi nuduri pictate de artist, este închis publicului până la noi dispoziţii.

Planurile lui Donald Trump ar putea fi date peste cap de cel mai mare dușman politic al său. Fiul lui Joe Biden, Hunter Biden, ar vrea să candideze la prezidențiale. Băiatul cel mare al fostului președinte are 56 de ani și o reputație pătată de scandaluri.

Hunter Biden vrea să candideze

Fiul mai mare al fostului preşedinte democrat Joe Biden a declarat într-un interviu acordat miliardarului John Catsimatidis, un magnat al comerţului cu amănuntul, în emisiunea de radio ”WABC Cats Roundtable” difuzată duminică, că ”ar putea să fie nevoit” să candideze în alegerile prezidenţiale din 2028.

”Dacă obţin sprijinul vostru, poate că ar trebui să candidez la preşedinţie. Cei la care ţin cel mai mult sunt cei 50 de milioane de americani care suferă încă din cauza adicţiilor lor”, i-a spus Hunter Biden lui John Catsimatidis.

În interviu s-au abordat numeroase subiecte, inclusiv mandatul tatălui său şi adicţiile şi scandalurile care au dăunat reputaţiei moştenitorului familiei Biden.

Hunter Biden, care se prezintă el însuşi ca fiind un ”fost dependent de crack” şi care a fost condamnat cu privire la infracţiuni federale legate de arme de foc şi fiscalitate, a declarat că principala sa calitate care-l califică să devină preşedinte este ”respectarea statului de drept”, conform News.ro.

Ce spune despre Joe Biden

În acest interviu, Hunter Biden a revenit asupra mandatului tatălui său, potrivit WABC. El recunoaşte că americanii l-au văzut pe tatăl său îmbătrânind live, însă respinge puternic ideea că preşedintele Joe Biden şi-a pierdut capacitatea de a-şi exercita funcţia.

Din contră, afirmă Hunter Biden, poate că şi-a ”pierdut un pic din forma” fizică, însă nu şi-a pierdut capacitatea de a conduce.

Fiul a apărat bilanţul legislativ al tatălui, succesele la NATO, privind Ucraina şi relansarea economică post-covid drept probe ale faptului că fostul preşedinte s-a aflat la conducere.

”Adevărul este că a avut cei mai rodnici doi ani în domeniul legislativ după ce a intrat în funcție, mai mult ca oricine altcineva de la Lyndon Johnson” încoace, i-a spus Hunter Biden lui John Catsimatidis, potrivit The New York Post.

Fiul fostului preşedinte al Statelor Unite a declarat că estimează că atmosfera politică actuală împiedică oamenii să judece clar preşedinţia tatălui său şi a adăugat că istoricii vor ajunge să adopte alt punct de vedere, potrivit WABC.

”Cred că istoricii vor considera preşedinţia tatălui meu drept un succes incredibil”, a dat el asigurări.

Scandalurile fiului fostului președinte

Reputaţia lui Hunter Biden a fost pătată de numeroase scandaluri.

El a fost vizat într-o anchetă federală cu privire la situaţia sa fiscală încă din 2018 şi a fost inculpat, după aceea, cu privire la faptul că a omis să plătească impozite în valoare de 1,4 milioane de dolari şi cu privire la declaraţii mincinoase privind cumpărarea unei arme de foc în 2018.

Scandalul a alimentat atacuri ale republicanilor la adresa lui Joe Biden, acuzat fără probe de faptul că a profitat de activităţile fiului său în Ucraina şi China.

Fostul preşedinte democrat şi-a graţiat fiul, în decembrie 2024, atât cu privire la delictele fiscale, cât şi cele privind arma de foc, dar şi de orice alte delicte de care era acuzat.

Marţi dimineaţă devreme, jurnalişti AFP au semnalat explozii puternice în Kiev, imediat după ce o suspendare de trei zile a atacurilor ruseşti asupra capitalei ucrainene a expirat în timpul nopţii. Administraţia militară a Kievului a raportat un atac cu rachete şi a recomandat locuitorilor să se adăpostească, menţionând că „apărarea aeriană este activată”.

Lovituri în capitală şi în suburbii

Autorităţile au indicat că ţinte au fost atinse atât în oraşul Kiev, cât şi în districtele Borîspil şi Fastiv, situate în apropierea capitalei. Un jurnalist AFP a observat urme de fum şi flăcări, semne ale unui incendiu cauzat de atacul cu rachete, conform Agerpres.

Încheierea moratoriului asupra atacurilor

Acesta este primul atac rusesc asupra Kievului după o pauză de trei nopţi, care a coincis cu un armistiţiu reciproc anunţat de Moscova şi Kiev pe durata vizitei emisarilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner în ambele oraşe.

Agenţia rusă Tass a confirmat că „moratoriul de trei zile asupra atacurilor împotriva Kievului, instituit cu ocazia vizitei negociatorilor americani în Ucraina, s-a încheiat”.

Speculaţii privind un atac masiv după expirarea armistiţiului

Mai multe bloguri ucrainene specializate au anticipat un posibil atac rusesc masiv cu rachete asupra Kievului după încheierea armistiţiului, menţionând repoziţionarea unor bombardiere de către armata rusă în acest scop.

Steve Witkoff a declarat luni că turneul său diplomatic a dus la „progrese substanţiale” în organizarea unor discuţii tripartite menite să pună capăt conflictului generat de invazia rusă din februarie 2022.

„Preşedintele Trump lucrează din greu pentru a opri măcelul şi a acţiona în sensul unei păci durabile„, a dat el asigurări pe X.

Steve Witkoff şi Jared Kushner s-au întâlnit sâmbătă la Moscova cu preşedintele rus Vladimir Putin, apoi s-au deplasat duminică, pentru prima dată, la Kiev, unde au discutat cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Reprezentanţi europeni – francezi, britanici şi germani – au participat duminică la aceste runde de negocieri de la Kiev.

Kremlinul a anunţat luni că „nu exclude” o reluare a tratativelor tripartite, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, afirmând totodată că este „încă prea devreme pentru a vorbi despre locul şi datele exacte”.

Se iau în calcul mai multe runde de negocieri

La rândul său, preşedintele ucrainean a afirmat că pregăteşte continuarea negocierilor.

„Ne coordonăm următorii paşi. Pregătim următoarele întâlniri şi comunicări. Propunerile Ucrainei sunt constructive şi vor fi întotdeauna„, a declarat Volodimir Zelenski pe Facebook.

Un înalt oficial al preşedinţiei ucrainene a declarat pentru AFP că emisarii preşedintelui american Donald Trump au prezentat noi propuneri, „mai eficiente”, pentru a pune capăt războiului, fără a oferi alte detalii.

În timpul negocierilor anterioare, Moscova şi Kievul au rămas în linii mari pe poziţiile lor, discuţiile blocându-se în special în jurul chestiunii teritoriilor din estul Ucrainei a căror anexare este revendicată de Rusia.

Cu ocazia acestor noi tratative, Vladimir Putin a decretat o încetare a atacurilor asupra Kievului timp de trei zile, de sâmbătă până luni inclusiv. Volodimir Zelenski a anunţat, la rândul său, o oprire a atacurilor care vizau Moscova în aceeaşi perioadă.

După întoarcerea lui Harry și Meghan în Marea Britanie, Regele Charles a anunțat că cei doi își păstrează statutul de membri ai familiei regale. Suveranul britanic nu le oferă, însă, atribuții oficiale.

Regele Charles își iartă fiul

Regele Charles a aprobat luni o scrisoare adresată unor înalți oficiali britanici, prin care confirmă că fiul său cel mic, prințul Harry, și soția acestuia, Meghan, rămân membri ai familiei regale fără atribuții oficiale, după întoarcerea lor în Marea Britanie.

Potrivit Reuters, scrisoarea a fost transmisă echipei lui Harry și trimisă ca orientare unor înalți oficiali din guvern și din armată. Documentul precizează că, după ce Harry și Meghan s-au retras din îndatoririle oficiale ale familiei regale în 2020, cei doi „nu mai sunt membri activi ai familiei regale”.

„Această poziție, distinctă de îndatoririle de stat și regale asumate de membrii activi ai familiei regale și care le oferă cuplului libertatea personală în ceea ce privește independența financiară și protejarea vieții private, așa cum își doresc, va continua să fie respectată pe deplin”, se precizează în scrisoare.

În respectivul document este precizat că statutul actual al celor doi nu s-a schimbat și că activitatea lor caritabilă este una privată.

„Rezultă că nu există nicio schimbare în ceea ce privește statutul actual al Ducelui și Ducesei de Sussex. Activitatea caritabilă a Ducelui și Ducesei este o chestiune personală pentru amândoi și este desfășurată în calitate privată.”

„Pe scurt, statutul lor este similar cu cel al unor cetățeni obișnuiți cu interese comerciale și caritabile.”, mai este menționat în scrisoare.

Harry și Meghan s-au întors în Marea Britanie

Prințul Harry și familia sa s-au întors în Marea Britanie la sfârșitul lunii trecute, la șase ani după ce au renunțat la îndatoririle regale și s-au mutat în Statele Unite.

Harry și Meghan au plecat în SUA în anul 2020 și au renunțat la îndatoririle regale oficiale pentru a-și urma cariere independente. Cei doi nu au ieșit însă din atenția publică.

Harry a acuzat în repetate rânduri familia regală de neglijență, presa tabloidă că i-a distrus viața și guvernul britanic că nu i-a oferit destul de multă protecție pentru a putea reveni în țară.

După negocierile pentru pace cu emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, vine și anunțul Rusiei privind reluarea discuțiilor. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului spune că este prea devreme pentru a spune și unde ar putea avea loc acestea.

Anunțul Rusiei privind planul de place

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut aceste declaraţii atunci când a fost întrebat despre vizita din weekend, la Moscova şi Kiev, a emisarilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner, care încearcă să insufle un nou suflu negocierilor blocate, pentru a găsi o cale de a pune capăt războiului din Ucraina.

„În ceea ce priveşte reluarea formatului trilateral, aţi auzit ieri declaraţia de la Kiev. Domnul Kushner a făcut astfel de declaraţii. Nici noi nu excludem reluarea acestui format trilateral, dar este încă prea devreme pentru a vorbi despre locul şi datele exacte”, a declarat Peskov reporterilor, când a fost întrebat dacă negocierile de pace trilaterale vor fi reluate.

Peskov, care a refuzat să discute în detaliu conţinutul celor mai recente propuneri de pace ale SUA sau care sunt cele mai dificile probleme nerezolvate, a declarat că Kremlinul nu exclude posibilitatea unei convorbiri telefonice între preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele american Donald Trump pentru a discuta despre vizita emisarilor americani.

„Fără îndoială, orice încercări reprezintă un mic pas către pace, iar noi apreciem cu adevărat eforturile de consolidare a păcii depuse de negociatorii americani. Preşedintele Putin însuşi a afirmat că apreciază eforturile preşedintelui Trump şi că îi este recunoscător acestuia pentru angajamentul său faţă de această cale către pace”, le-a spus Peskov reporterilor.

Moscova nu a primit încă nicio informaţie cu privire la contactele de duminică dintre emisarii americani şi oficialii ucraineni de la Kiev, a mai spus Peskov.

Întâlnirea lui Putin cu emisarii lui Trump

Steve Witkoff şi Jared Kushner s-au deplasat sâmbătă la Moscova, unde s-au întâlnit cu Vladimir Putin, apoi, duminică, pentru prima dată, s-au dus la Kiev, unde au purtat discuţii cu Volodimir Zelenski.

Potrivit unui responsabil de rang înalt al preşedinţiei ucrainene, citat de AFP, emisarii lui Donald Trump au prezentat noi propuneri „mai eficiente” pentru a pune capăt războiului. Această sursă nu a precizat care au fost aceste propuneri.

Eforturile de mediere întreprinse de Statele Unite de la revenirea la putere a lui Donald Trump au dus la mai multe runde de negocieri între Moscova şi Kiev în 2025, dar acestea nu au dat rezultate, iar procesul este în impas de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, în februarie.

În cadrul negocierilor anterioare, Moscova şi Kievul şi-au menţinut, în general, poziţiile, discuţiile blocându-se în special pe tema teritoriilor ucrainene a căror anexare este revendicată de Rusia.

Duminică, preşedintele ucrainean a declarat că se teme că războiul va continua în această iarnă, o perioadă critică în care ţara riscă să se confrunte din nou cu lovituri ruseşti devastatoare asupra sectorului energetic al ţării.

Preşedintele american Donald Trump ar urma să vorbească luni la telefon cu liderul rus Vladimir Putin şi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, anunță un oficial american citat de publicaţia Kyiv Independent.

„Este de aşteptat ca Trump să discute cu Putin şi apoi cu Zelenski după ce emisarii săi îl vor informa cu privire la ultima rundă de negocieri”, a declarat sursa familiarizată cu situaţia, potrivit Kyiv Independent.

Emisarii speciali ai preşedintelui SUA, Steve Witkoff şi Jared Kushner, care sâmbătă au fost la Moscova, au sosit la Kiev cu trenul, duminică, şi s-au întâlnit cu preşedintele ucrainean în Piaţa Sofia. După o vizită la catedrală, aceştia au purtat discuţii. În declaraţia dată presei după prima rundă de discuţii, Kushner a afirmat intenţiile ferme ale lui Trump de a pune capăt războiului.

Zelenski a spus că la Kiev vor avea loc mai multe runde de negocieri: mai întâi cu emisarii preşedintelui SUA, apoi cu participarea negociatorilor din Franţa, Marea Britanie şi Germania.

Reprezentanţii speciali ai preşedintelui SUA, Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, au părăsit Kievul în noaptea de duminică spre luni cu un tren al companiei Ukrzaliznîţia.

Cei doi s-au deplasat la Kiev la doar o zi după ce au avut o întâlnire de peste trei ore cu preşedintele rus Vladimir Putin la Moscova, discuţie pe care ambele părţi au descris-o ca fiind „substanţială”.

Discuţiile de la Kiev, de duminică, nu par să fi dus la un progres semnificativ, Zelenski declarând reporterilor după întâlnire că se aşteaptă ca „războiul să continue” şi în lunile de iarnă.

Eforturile de pace ale SUA nu reuşesc să ducă la un acord. Zelenski: „Războiul va continua”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat cu emisarii preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, la Kiev, pe fondul eforturilor diplomatice reînnoite ale Washingtonului de a pune capăt războiului dintre Rusia şi Ucraina, relatează The Kyiv Independent.

Zelenski şi emisarii au menţionat, de asemenea, viitoare întâlniri trilaterale – inclusiv discuţii între SUA, Ucraina şi Europa, precum şi între SUA, Ucraina şi Rusia – fără a anunţa însă datele sau locurile discuţiilor preconizate.

Preşedintele ucrainean a declarat că discuţiile s-au axat pe sprijinul pentru perioada de iarnă, garanţiile de securitate, garanţiile economice şi livrările de sisteme de apărare aeriană Patriot pentru Ucraina. După ce i-a întâmpinat şi i-a îmbrăţişat pe cei doi americani în Piaţa Sofiiska din Kiev, Zelenski a anunţat pe reţelele sociale, la ora 14:15, ora locală, că au început discuţiile cu emisarii SUA.

Cu puţin timp înainte de sosirea acestora, Zelenski a subliniat necesitatea unor garanţii de securitate şi a unui „caracter demn al păcii de după război”.

„Propunerile noastre sunt gata”, a adăugat el.

Un nou val de atacuri ruseşti asupra reţelei sale energetice în lunile de iarnă

Discuţiile iniţiale dintre SUA şi Ucraina au abordat nevoile Ucrainei pentru perioada de iarnă, au declarat pentru Kyiv Independent persoane familiarizate cu subiectul.

Ţara se pregăteşte pentru un nou val de atacuri ruseşti asupra reţelei sale energetice în lunile de iarnă, după ce campania aeriană a Moscovei din iarna trecută a distrus 9 GW din capacitatea de producţie a energiei ţării.

Aproximativ trei ore mai târziu, surse familiarizate cu subiectul au declarat pentru Kyiv Independent că discuţiile bilaterale dintre SUA şi Ucraina s-au încheiat. Oficialii ucraineni şi americani s-au alăturat apoi unei alte etape a negocierilor, alături de consilieri de securitate naţională din Marea Britanie, Franţa şi Germania.

Echipa ucraineană de negociatori este formată din şeful de cabinet al preşedintelui, Kyrylo Budanov; primul său adjunct, Serhii Kyslytsia; liderul parlamentar al partidului lui Zelenski, David Arakhamia, şi şeful serviciilor de informaţii externe, Rustem Umerov.

În câteva comentarii adresate jurnaliştilor, Witkoff a afirmat că discuţiile au fost „substanţiale” şi „semnificative”, menţionând că emisarii sunt „încurajaţi” de progresele înregistrate până în prezent.

Kushner a transmis „salutări personale” din partea lui Trump şi a subliniat importanţa construirii unei „păci pe termen lung şi durabile”, care să permită Ucrainei „să se transforme în marea naţiune pe care are tot potenţialul să o devină”.

La rândul său, Zelenski le-a mulţumit atât emisarilor americani, cât şi oficialilor europeni pentru vizita lor, subliniind că războiul ar trebui să se încheie într-un mod care să împiedice Rusia să lanseze din nou o agresiune.

„Suntem cu toţii de aceeaşi parte”, a comentat Zelenski. „Cu toţii vrem ca războiul să se termine.”

Războiul nu se va termina curând

Într-o conferinţă de presă care a urmat discuţiilor, Zelenski a indicat că recentele eforturi de pace nu vor duce la încetarea războiului în curând.

„Dacă războiul continuă – şi ne aşteptăm ca războiul să continue – ne bazăm foarte mult pe pachetul de ajutor pentru iarnă… pe sprijinul acordat atât apărării aeriene, cât şi sectorului energetic”, a declarat preşedintele Ucrainei reporterilor.

În ciuda lipsei unui progres decisiv, Zelenski a afirmat că reluarea negocierilor diplomatice reprezintă în sine un pas pozitiv.

„Sunt recunoscător că, în ciuda lungii pauze în orice format de negocieri, putem găsi o formă de negocieri acceptabilă, dar este totuşi mai rău când nu există deloc”, a spus el.

Prezenţa reprezentanţilor lui Trump la Kiev a oferit, de asemenea, locuitorilor capitalei „o protecţie chiar mai bună decât sistemele Patriot”, a glumit el.

Comentariul lui Zelenski a venit în urma unui asalt de 10 zile asupra Kievului, întrerupt abia după ce Putin a acceptat o scurtă încetare a atacurilor asupra capitalei pe durata vizitei emisarilor. Deşi şi-a exprimat recunoştinţa pentru această pauză, previziunile sale privind sprijinul material pentru apărarea aeriană – sub forma rachetelor americane Patriot, de care este nevoie urgent – au fost sumbre.

„Partea americană va creşte volumul de producţie al rachetelor antibalistice şi al sistemelor Patriot anul viitor… ne bazăm pe astfel de sisteme pentru a ne proteja statul, aşa că vom creşte volumul anul viitor”, a spus el.

Delegaţia ucraineană a subliniat, de asemenea, necesitatea unor garanţii de securitate şi a unui sprijin economic pentru reconstrucţia postbelică, a afirmat preşedintele. El a identificat redresarea economică şi o armată ucraineană puternică printre principalele garanţii de securitate de care ţara are nevoie.

Zelenski a mai spus că în curând vor avea loc negocieri suplimentare.

„Am convenit ca Ucraina, Europa şi SUA să se întâlnească în viitorul apropiat”, a spus el. Nu s-a decis încă dacă discuţiile vor avea loc în Europa, în SUA sau din nou în Ucraina, a adăugat el.

Partidul „Alternativa pentru Germania” (AfD) a obţinut duminică 43,8% din voturi la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, conform rezultatelor oficiale preliminare, devenind astfel cel mai mare partid, dar fără a atinge majoritatea necesară pentru a forma guvernul în parlamentul regional, relatează dw.com.

Şase partide vor fi reprezentate în parlamentul regional al Saxoniei-Anhalt:

Alternativa pentru Germania (AfD) — 43,8%, 39 de locuri
Uniunea Creştin-Democrată (CDU) — 17,2%, 15 locuri
Partidul Social-Democrat (SPD) — 9,3%, 8 locuri
Partidul Verde — 8,9%, 8 locuri
Partidul de Stânga — 8,6%, 8 locuri
Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW) — 5,3%, 5 locuri

Între timp, Partidul Liberal Democrat (FDP), orientat către mediul de afaceri, a obţinut doar 2,6% din voturi, nereuşind să atingă pragul electoral de 5%, arată DW.com.

Conform rezultatelor preliminare, rata de participare la vot a fost de aproape 78%, cea mai ridicată din Saxonia-Anhalt de la reunificarea Germaniei în 1990.

Cancelarul Merz, într-o situaţie dificilă după triumful electoral al AfD

Cancelarul german Friedrich Merz se află luni în faţa provocării de a reacţiona la triumful electoral al partidului anti-imigraţie şi pro-rus AfD în Saxonia-Anhalt, un scrutin care plasează extrema dreaptă într-o poziţie favorabilă pentru a conduce o regiune germană pentru prima dată după 1945, relatează AFP.

De la preluarea puterii în mai 2025, liderul conservator a înregistrat o serie de eşecuri, el care promisese să stopeze ascensiunea partidului AfD, devenit a doua forţă politică a ţării în urma alegerilor parlamentare de anul trecut.

Acesta a dus o politică economică liberală şi a redus imigraţia. Însă, în final, extrema dreaptă, condusă de carismaticul Ulrich Siegmund, în vârstă de 35 de ani, a provocat o înfrângere istorică partidului cancelarului, CDU, cu 44% din voturi faţă de mai puţin de 18%.

Merz, „un foarte bun agent de campanie electorală pentru AfD”

Marele câştigător a făcut o remarcă ironică duminică, calificându-l pe Merz drept „un foarte bun agent de campanie electorală pentru AfD”.

Conform proiecţiilor postului public de televiziune german, AfD (Alternativa pentru Germania) mai are nevoie de trei mandate în parlamentul regional pentru a atinge majoritatea absolută de 42 de mandate.

Ar fi vorba, aşadar, fie de a atrage câţiva aleşi din alte partide, fie de a forma alianţe cu BSW, o mică formaţiune de stânga pro-rusă, care se află în poziţia de a decide soarta guvernului.

Se deschide, fără îndoială, o perioadă de incertitudine şi negocieri în Saxonia-Anhalt.

Dar rezultatul constituie un adevărat cutremur, având în vedere cât de profund înrădăcinată rămâne în Germania cultura pocăinţei pentru crimele nazismului. Clasa politică se străduieşte de ani de zile să sublinieze legăturile dintre AfD şi mişcările neonaziste, pentru a-i stopa ascensiunea, dar rezultatul scontat este fix invers.

AfD, fondat în 2013

Fondat în 2013 ca partid eurosceptic, Alternativa pentru Germania s-a transformat într-un partid liberal anti-imigranţi, în special în estul sărăcit al ţării. La fel ca restul clasei politice, CDU exclude orice alianţă cu AfD.

Însă Ulrich Siegmund şi liderul naţional al AfD, Alice Weidel, au vorbit duminică seara despre „mâna întinsă”.

Luni, Merz se va reuni cu conducerea partidului său pentru a analiza înfrângerea, înainte de a se adresa presei.

CDU ar trebui să se alieze cu extrema stângă să guverneze în continuare

Singura modalitate prin care CDU ar putea continua să guverneze Saxonia-Anhalt ar fi o alianţă improbabilă cu toate celelalte partide, inclusiv cu extrema stângă.

Pentru deputatul CDU Sepp Müller, tocmai AfD este cea care „are mandatul de a forma un guvern” în această regiune.

Lars Klingbeil, vicecancelar social-democrat şi ministru al Finanţelor în guvernul de coaliţie al lui Merz, vede în victoria partidului AfD un „semnal adresat Berlinului”.

Pentru CDU, acest rezultat electoral este „mai mult decât o înfrângere grea”, analizează Oliver Lembcke, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Ruhr din Bochum, intervievat duminică de AFP, prevăzând „o reorganizare majoră a peisajului politic german”.

Cancelarul era deja slăbit de numeroasele dispute din cadrul coaliţiei sale. Economia stagnantă, inflaţia cauzată de războiul din Orientul Mijlociu, tensiunile cu Statele Unite şi ameninţarea rusă, care alimentează o reînarmare în ritm accelerat, reprezintă tot atâtea provocări pentru liderul german – şi muniţie pentru AfD.

Deja la începutul verii, Merz se confruntase cu zvonuri potrivit cărora unii lideri din tabăra sa doreau să-l înlocuiască.

Duminică seara, Torsten Frei, şeful deputaţilor conservatori şi fost şef de cabinet al cancelarului, a încercat să dezamorseze acest scenariu, îndemnând să nu se „tragă concluzii greşite”. „Este esenţial să fim şi să rămânem stabili”.

Merz nu va avea timp de răgaz, având în vedere că la 20 septembrie sunt programate alte două alegeri.

În Mecklenburg-Pomerania Occidentală, o altă regiune din est, AfD devansează, potrivit sondajelor, SPD-ul cu 35-37% faţă de 28-32%. La Berlin, CDU, AfD şi formaţiunea de stânga radicală Die Linke se află la un pas una de alta.

Reacţie dură din Polonia

Prim-ministrul polonez Donald Tusk a reacţionat la rezultatele alegerilor din landul german Saxonia-Anhalt, criticându-i pe cei din ţara sa care sărbătoresc succesul partidului de extremă dreapta AfD.

„În Polonia, doar idioţii sau trădătorii s-ar putea bucura de triumful AfD în Germania. S-au adunat destui dintre ei în rândurile Konfederacji şi PiS”, a scris Tusk pe X.

Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt optimiști după negocierile cu Putin și Zelenski. Trimișii lui Trump la Moscova și Kiev spun că discuțiile vor continua „atât timp cât va fi nevoie”. 

Negocieri cu Putin și Zelenski

Emisarii președintelui american Donald Trump s-au declarat încurajați de discuțiile purtate duminică la Kiev, după primele runde de negocieri dintre delegațiile SUA și Ucrainei. Steve Witkoff, care cu o zi înainte s-a aflat la Moscova pentru discuții cu președintele rus Vladimir Putin, a declarat:

„Aș spune că am avut discuții foarte semnificative. Substanțiale. Importante. Și am fost foarte încurajați și așteptăm cu interes să continuăm astăzi atât timp cât va fi nevoie”.

Jared Kushner a spus că Donald Trump le-a cerut să transmită „salutările sale personale” președintelui Volodimir Zelenski și poporului ucrainean și le-a mulțumit aliaților europeni ai Kievului pentru implicarea în negocieri.

„Vrem cu adevărat să le mulțumim tuturor partenerilor din Germania, Franța și Regatul Unit și, alături de noi, lui Gunter, Emmanuel și Jonathan. Au fost colaboratori foarte, foarte apropiați ai lui Steve și ai mei. Am lucrat cot la cot cu ei la fiecare pas și a existat într-adevăr un consens bun”, a declarat Kushner, care l-a menționat și pe consilierul britanic pentru securitate națională Jonathan Powell.

Ginerele președintelui american și-a exprimat speranța că vizita va permite identificarea unor „noi modalități de a avansa”.

„Cred că am învățat multe în această călătorie”, a adăugat el.

Optimism privind pacea

Un înalt oficial ucrainean a declarat, potrivit AP citată de SkyNews, că două runde de discuții cu emisarii americani au avut loc, iar o a treia reuniune, cu reprezentanți europeni, despre care se crede că sunt consilieri pentru securitate națională din Regatul Unit, Franța și Germania, era în desfășurare.

Potrivit oficialului, o mare parte a discuțiilor s-a concentrat asupra modului „de a trece peste iarnă și asupra a ceea ce se poate face până atunci”.

Volodimir Zelenski și șeful biroului prezidențial, Kirilo Budanov, au confirmat participarea reprezentanților europeni la negocieri.

Budanov a precizat că reprezentanți ai Regatului Unit, Franței și Germaniei se află la Kiev și a descris discuțiile drept „negocieri importante”, menite să conducă la o „pace justă și durabilă”.

Volodimir Zelenski a declarat că negocierile de pace cu Statele Unite privind războiul din Ucraina au fost „foarte substanțiale”.

Președintele ucrainean a precizat că echipa sa și reprezentanții SUA au discutat despre furnizarea de rachete pentru apărarea aeriană și despre un pachet de sprijin pentru perioada de iarnă.