Un câștigător la loto din Spania a ajuns în instanță după ce a refuzat să îi ofere unui prieten 100.000 de euro din premiul său. Cazul a făcut înconjurul lumii, iar oamenii s-au întrebat cum a fost posibilă această situație. Iată ce au hotărât judecătorii!

Un bărbat din Spania a reușit să câștige un milion de euro la loto în anul 2022. Înainte de a afla că numerele sale au fost cele norocoase, el și cu un prieten ar fi făcut o înțelegere verbală conform căreia, dacă bărbatul câștigă, trebuie să îi dea amicului său 100.000 de euro.

După ce s-a văzut cu banii în cont, câștigătorul a refuzat să îi ofere banii prietenului său, invocând ca motiv faptul că fiica lui nu era de acord. În acel moment, „păgubitul” a deschis un proces pentru înșelătorie.

Un câștigător la loto a ajuns în instanță pentru că a refuzat să-i dea unui prieten 100.000 de euro

Conform presei din Spania, în timpul procesului de judecată, reclamantul a încercat să demonstreze că înțelegerea dintre cei doi nu fusese doar o discuție la o ceașcă de cafea, ci o promisiune pe care câștigătorul acceptase să o respecte. În plus, la audieri au fost prezenți inclusiv martori care au confirmat că auziseră acordul celor doi.

O altă probă importantă a fost o înregistrare audio a unei conversații dintre cei doi. Conform hotărârii, bărbatul care câștigase la loto ar fi recunoscut în repetate rânduri că înțelegerea existase. Totuși, acesta a susținut însă că nu o putea respecta din cauza opoziției fiicei sale.

Pentru a-și susține argumentul, bărbatul a prezentat inclusiv conversații pe care le-a avut pe WhatsApp cu fiica prietenului său, în care fata dezaproba acordul prin care tatăl ei trebuia să ofere 100.000 de euro altcuiva.

„Nu mi se pare normal să faceți astfel de înțelegeri”, i-ar fi scris ea.

Într-un alt mesaj, fiica a susținut că, dacă situația ar fi fost inversă, tatăl său nu ar fi acceptat banii, iar ea nu l-ar fi lăsat să-i primească.

Ce au hotărât judecătorii

La finalul procesului, în 2026, judecătoarea a decis că bărbatul care a câștigat un milion de euro trebuie să îi plătească prietenuluin său cei 100.000 de euro promiși, la care se adaugă cheltuielile de judecată.

De doi ani, o femeie lucrează la construirea „chouse-ului” visurilor sale în statul american Michigan. Așa numește Anderson, în vârstă de 45 de ani, biserica abandonată de 128 de ani pe care o transformă în locuința sa. Este un vis pe care îl are încă din copilărie, când mergea la biserică împreună cu bunicii și era fascinată de arhitectura clădirilor și de capacitatea lor de a aduna oamenii laolaltă.

„Am fost fascinată de vitralii dintotdeauna și îmi place ideea de a locui într-un loc în care s-au adunat atât de mulți oameni”, a declarat Anderson pentru CNBC Make It.

După zece ani de căutări, proiectul a intrat într-o nouă etapă, care a presupus ani de muncă și luni întregi de renovări aproape neîntrerupte, urmărite îndeaproape de producătorii unei emisiuni TV și de urmăritorii săi din mediul online. Anderson a cheltuit până acum aproape 200.000 de dolari pentru amenajări și are planuri ambițioase pentru transformarea clădirii într-un spațiu în care oamenii să se poată reuni.

„Este în continuare cel mai mare risc pe care mi l-am asumat vreodată. Există încă o probabilitate de 50% ca acest «chouse» să devină o locuință sustenabilă sau să mă ducă la faliment. Dar, de fiecare dată când sunt aici, simt o liniște interioară”, a spus ea.

Acest sentiment este cel care o motivează, a adăugat Anderson. „Nu voi lăsa nimic și pe nimeni să mă împiedice să-mi îndeplinesc visul, chiar dacă îmi va lua 30 de ani.”

Cum a găsit biserica pe care o căuta

În urmă cu aproximativ zece ani, Anderson, stilistă de interior și decorator din New York, a început să caute o biserică care să poată fi achiziționată, renovată și transformată în locuință.

În decursul a trei-patru ani, Anderson a economisit aproximativ 250.000 de dolari pentru acest proiect. Ea a făcut oferte pentru mai multe proprietăți în diverse state, însă fără succes.

În primăvara anului 2024, căutările sale s-au încheiat pe platforma imobiliară Zillow, într-un mod neașteptat.

Anderson a constatat că bisericile sunt de regulă vândute pe site-uri dedicate proprietăților comerciale sau chiar pe Facebook Marketplace, nu pe platforme imobiliare rezidențiale precum Zillow. Totuși, într-o zi, a găsit un anunț pentru o casă parohială din Michigan, o locuință mică întreținută de o biserică, locuită de conducătorul acesteia și familia sa. Proprietatea era listată la prețul de 125.000 de dolari și includea, fără costuri suplimentare, o biserică.

Clădirea fusese construită în 1898 ca biserică metodistă și se afla într-o stare avansată de degradare. Anderson a precizat că acoperișul avea găuri suficient de mari pentru a permite trecerea unei persoane, iar infiltrațiile cauzaseră daune extinse. Pentru a vizita proprietatea, Anderson a fost nevoită să semneze o declarație de asumare a riscurilor și să poarte o mască de protecție respiratorie.

„Când am deschis ușile de la intrare, m-a izbit un val de mucegai. Dar, după ce am intrat și am cotit, am văzut vitraliile. Am ieșit în fugă, mi-am tras agentul imobiliar deoparte și i-am spus: «Asta va fi a mea»”, a povestit ea.

În timp ce alții ar fi văzut doar o încăpere mare și goală, Anderson și-a imaginat un perete imens de bibliotecă, o bucătărie deschisă, un spațiu pentru întâlniri și vitralii restaurate cu grijă, toate integrate în propria locuință.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Whitney — 1898 Church Renovation (@houseofvitrail)

„Mi s-a făcut pielea de găină, pentru că tot ce îmi imaginasem exista, literalmente, într-un singur loc. M-am îndrăgostit de clădire de la prima vedere, în ciuda tuturor problemelor”, a spus Anderson.

În iunie 2024, ea a încheiat tranzacția. După negocieri intense, a plătit 45.000 de dolari pentru biserica de aproximativ 325 de metri pătrați, casa parohială și un teren înierbat alăturat, de circa 930 de metri pătrați.

Aproape 200.000 de dolari investiți în renovare

Biserica are în prezent un dormitor și două băi, în timp ce casa parohială alăturată dispune de patru dormitoare și două băi.

Anderson a plătit proprietatea integral, în numerar, iar până acum a cheltuit aproximativ 194.000 de dolari pentru renovări. La început, s-a mutat în casa parohială, unde a locuit în condiții pe care le descrie mai degrabă ca pe o perioadă de „campare”, din cauza stării proaste a clădirii. Apoi a început să rezolve cele mai urgente probleme: repararea acoperișurilor și a jgheaburilor, hidroizolarea clădirilor și remedierea mucegaiului și a daunelor provocate de apă de-a lungul anilor.

Anderson, care a locuit în New York mai bine de 30 de ani și și-a construit cariera renovând case vechi, spune că nu este străină de clădirile abandonate sau declarate nelocuibile.

„Am privit proiectul ca pe renovarea unei case pentru revânzare, doar că la un nivel extrem”, a explicat ea.

Totuși, transformarea bisericii este un proiect mai amplu, mai costisitor și, după cum spune chiar ea, „mai nebunesc”, deoarece a fost nevoită să-și schimbe complet viața și să se mute într-un oraș în care nu cunoaște pe nimeni. Acest lucru a făcut mai dificilă găsirea specialiștilor și a resurselor necesare pentru a-și pune ideile în practică.

Pentru a ține cheltuielile sub control, Anderson a făcut singură cea mai mare parte a lucrărilor de demolare, a montat câteva grinzi pentru podea și a instalat plăci de gips-carton. Și-a învins inclusiv teama de înălțime pentru a picta manual pereții exteriori și o parte dintre cei interiori.

„Am închiriat o platformă de lucru la înălțime de 24 de metri, mi-am pus hamul și m-am urcat în nacelă. A fost îngrozitor. Dar nuanța de albastru arată atât de bine și a schimbat complet aspectul”, a povestit ea.

Anderson spune că a fost foarte important pentru ea să păstreze cât mai mult din caracterul original al bisericii. A conservat vitraliile și o parte dintre corpurile de iluminat montate în jurul anilor 1940.

De asemenea, a refolosit câteva dintre băncile bisericii — care nu erau originale — pentru a construi peretele impunător al bibliotecii din încăperea principală, dar și masa și scaunele din zona de luat masa. Una dintre insulele de bucătărie a fost realizată dintr-o ușă de la intrare și o masă veche folosită pentru împărtășanie.

https://www.instagram.com/reel/DdbvLGqxcD8/?utm_source=ig_web_button_share_sheet

Cum a devenit proiectul viral

La îndemnul unor prieteni, Anderson a început să documenteze pe Instagram transformarea bisericii. La începutul lunii martie 2025, un videoclip de 30 de secunde a devenit viral, adunând ulterior 16 milioane de vizualizări și aproape 3.700 de comentarii.

Clipul a atras atenția producătorilor de la Magnolia Network. Până la sfârșitul lunii martie, Anderson semnase un contract pentru a apărea în emisiunea de renovări „Home Reimagined”, prezentată de designerul de interior Vern Yip.

Oportunitatea a accelerat considerabil lucrările. Până atunci, Anderson reușise să repare doar acoperișul.

„Când m-au găsit, practic nu făcusem aproape nimic”, a spus ea.

Inițial, plănuise să renoveze biserica treptat, în patru-cinci ani. Însă calendarul echipei de televiziune a obligat-o să grăbească lucrările. Aproape opt luni, a muncit aici zi și noapte și s-a întreținut din economii, pentru că nu mai avea timp să lucreze.

„A fost haos”, a povestit Anderson.

Ea spune că nu a fost plătită pentru participarea la emisiune, însă apariția i-a adus sponsorizări și materiale sau servicii gratuite. Printre acestea s-au numărat dulapurile de bucătărie, electrocasnicele, blaturile, o parte din pardoseală și munca unor tâmplari care au construit peretele bibliotecii fără să-i ceară bani.

„Sincer, nu aș fi ajuns atât de departe dacă nu aș fi avut sprijinul primit pe rețelele sociale”, a mărturisit ea.

„Nu știu dacă voi termina vreodată complet”

Mutarea din New York într-un orășel din Michigan a reprezentat o schimbare culturală semnificativă pentru Anderson. Reacțiile localnicilor sunt diverse, unii fiind reticenți față de transformarea vechii biserici într-o locuință privată. De asemenea, unele persoane au întrebat dacă nu se teme că noua casă ar putea fi bântuită.

Anderson nu crede în existența fantomelor în clădire, adăugând că, dacă ar exista, „am putea sta cu toții împreună”.

În ansamblu, ea consideră că majoritatea membrilor comunității au acceptat proiectul și au înțeles intenția de a salva clădirea veche și de a revitaliza zona.

Anderson estimează că renovarea nu va depăși costurile de 400.000 de dolari, deși mai are mult de lucru. Planul său pe termen scurt include relansarea afacerii de design interior în Michigan, pentru a obține venituri suficiente în următoarele șase-opt luni.

Astfel, intenționează să finalizeze până iarna viitoare un proiect de excavare la casa parohială, cu un buget estimat la aproximativ 40.000 de dolari.

În plus, Anderson caută metode mai eficiente pentru a-și monetiza activitatea pe rețelele sociale și pentru a atrage colaborări cu diverse branduri.

„Anul trecut a fost atât de nebunesc, încât acum e o adevărată bucurie să pot locui aici și să mă concentrez pe construirea vieții mele în acest loc”, a spus Anderson.

„Nu știu dacă voi termina vreodată complet, pentru că îmi place să modific lucrurile și să le dau mereu o altă formă”, a adăugat ea.

În privința lucrărilor mai mari — izolarea clădirii, amenajarea peisagistică, transformarea turlei într-o verandă și înlocuirea clopotului —, speră să finalizeze cea mai mare parte până la sfârșitul anului 2028.

Are și un motiv în plus să respecte acest termen. Pe viitor, Anderson vrea să transforme terenul într-o pensiune de tip bed and breakfast: oaspeții ar urma să doarmă în casa parohială, apoi să ia masa și să se întâlnească în biserica transformată în locuință, unde ea va păstra și un spațiu privat.

Dincolo de amenajarea casei și de planurile de afaceri, Anderson spune că acest proiect de amploare are o semnificație personală mai profundă.

„Scopul meu principal, atunci când împărtășesc toate aceste lucruri, este să-i inspir pe alții să-și urmeze propriile visuri. Nu spun asta într-un mod idealist. Mă refer la a te pune pe treabă și a găsi soluții. Chiar dacă nu ai toți banii de care ai nevoie, dacă ai încredere în tine și rămâi dedicat planului tău, visul poate deveni realitate”, a concluzionat ea.

Duminică, 25 octombrie, au loc alegeri parlamentare în Serbia și alegeri prezidențiale în Bulgaria. Opoziția încearcă să-l înlăture pe Aleksandar Vučić de la conducere, în timp ce bulgarii au început să voteze duminică pentru alegerea preşedintelui, într-un scrutin marcat de îngrijorări legate de securitate, după o serie de atacuri cu drone asupra unor nave comerciale din Marea Neagră, în apropierea coastelor lor, informează AFP.

Serbia își alege un nou Parlament

La 25 octombrie 2026, Serbia organizează alegeri parlamentare anticipate, convocată de președintele Aleksandar Vučić, aflat la conducerea politică a țării de 14 ani. Aceste alegeri vin ca răspuns la contestările puterii sale de către o mișcare studențească importantă, conform AFP.

Manifestanții prezintă scrutinul drept un „referendum anti-Vučić”, iar cele 6,4 milioane de persoane cu drept de vot au pentru prima dată din 2012 oportunitatea unei posibile schimbări politice. Secțiile de vot s-au deschis la ora 07:00 (06:00 GMT) și se vor închide la ora 20:00 (19:00 GMT), primele rezultate fiind așteptate în cursul serii, în pofida temerilor privind posibile incidente.

Înaintea votului, 24 de organizații neguvernamentale sârbe au semnalat deficiențe structurale și au afirmat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru alegeri „libere și echitabile”. Studenții au mobilizat o rețea de voluntari pentru supravegherea procesului electoral, alături de observatorii internaționali prezenți tradițional.

Rezultatul strâns ar putea genera tensiuni majore

Climatul politic este marcat de o polarizare accentuată, iar un rezultat strâns ar putea genera tensiuni. Serbia nu beneficiază de sondaje independente recente, iar cele disponibile oferă rezultate contradictorii. De exemplu, un sondaj al grupului „Noua gândire politică sârbă” plasează lista studenților la 44,5%, iar pe cea a lui Vučić la 42,7%. În schimb, un studiu din septembrie realizat de Faktor Plus, considerat apropiat de autorități, arată o majoritate condusă de Vučić cu 48,6% față de 37,1% pentru studenți.

Această rundă electorală este punctul culminant al protestelor care au început în 2024, după prăbușirea acoperișului unei gări în Novi Sad, accident soldat cu 16 decese. Protestatarii au atribuit tragedia corupției endemice din țară. La momentul de vârf, sute de mii de persoane au manifestat în Belgrad, iar cererile lor au evoluat către organizarea de alegeri anticipate.

Susținătorii lui Vučić au asigurat securitatea palatului prezidențial, în timp ce manifestanții au fost supuși intimidărilor și unor acte de violență. În septembrie, Vučić, în vârstă de 56 de ani, a decis să convoace alegerile, scurtându-și al doilea mandat pentru a coordona campania electorală.

Studenții au o listă unică de candidați, fără lideri cunoscuți

Mişcarea studenţească, care a evoluat într-o forţă politică heterogenă, a prezentat o listă unică de candidați fără lideri cunoscuți, având drept scop înlăturarea Partidului Progresist Sârb (SNS) condus de Vučić. Studenții au încercat să contracareze campania mediatică a SNS, iar mitingul lor recent de la Belgrad a reunit aproximativ 150.000 de persoane.

Președintele Vučić a calificat această mobilizare drept o „tentativă de lovitură de stat” și a intensificat deplasările pentru a susține stabilitatea realizată în cei 14 ani de guvernare, avertizând asupra unui posibil haos. El se prezintă drept singurul capabil să mențină suveranitatea Serbiei și echilibrul relațiilor cu Uniunea Europeană, Rusia și Statele Unite.

În acest scrutin, 18 formațiuni politice concurează pentru cele 250 de locuri din parlament, majoritatea partidelor de opoziție susținând lista studențească. Se estimează o prezență la vot mai ridicată față de media de 55% înregistrată în perioada dominației SNS. Ultima mobilizare electorală puternică a fost în 2000, la înlăturarea lui Slobodan Milošević.

Alegătorii din diaspora pot vota în secții limitate, în același interval orar cu cei din țară. În orașe ca Chicago, unde există o comunitate semnificativă de sârbi, secțiile de vot s-au deschis la ora 01:00, determinând alegătorii să anunțe pe rețelele sociale că vor „vota în pijamale”.

Alegeri prezidențiale în Bulgaria pe fondul temerilor legate de securitate și divizărilor privind războiul din Ucraina

Pe 25 octombrie 2026, Bulgaria desfășoară alegeri prezidențiale, într-un context marcat de îngrijorări legate de securitate după atacuri cu drone asupra unor nave comerciale din Marea Neagră, în apropierea coastelor țării.

Secțiile de vot s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) și se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT). Președinta în exercițiu, Iliana Iotova, care susține dialogul cu Moscova și se opune ajutorului militar oferit Ucrainei, este considerată favorită în această competiție.

Patru sondaje publicate recent indică intenții de vot pentru Iotova între 41,1% și 47,3%, în timp ce principalul contracandidat, Andrey Giurov, fost prim-ministru interimar și susținut de opoziția pro-occidentală, are între 27,8% și 30,6%. Pe locul al treilea se situează Kostadin Kostadinov, liderul partidului de extremă dreapta pro-rus „Vazrazhdane”, cu scoruri între 10,2% și 12,8%.

Cine candiează în Bulgaria

În cazul victoriei, Iliana Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcția de președinte al Bulgariei, o țară cu 6,4 milioane de locuitori. Ea și-ar consolida poziția alături de prim-ministrul Roumen Radev, care pledează de asemenea pentru dialogul cu Moscova și a demisionat în ianuarie pentru a participa la campania electorală parlamentară.

Fostă jurnalistă și figură importantă a Partidului Socialist, Iotova a fost deputată în Parlamentul European înainte de a fi aleasă vicepreședintă în 2016 și 2021. Campania sa a inclus apeluri la unitate națională și lupta împotriva sărăciei, iar încheierea războiului din Ucraina a devenit un subiect central, promițând să fie o „președintă a păcii”.

Deși nu contestă apartenența Bulgariei la Uniunea Europeană și NATO, Iotova critică continuarea ajutorului militar pentru Ucraina și susține negocieri între Moscova și Kiev. Ea a lansat campania în fața Bisericii de Aur din Veliki Preslav, fosta capitală a Primului Imperiu Bulgar.

Bulgaria rămâne divizată în privința relațiilor cu Rusia, iar la această rundă electorală candidează 27 de perechi pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte, aproape jumătate fiind favorabile Kremlinului. Politologul Parvan Simeonov descrie scrutinul ca o confruntare între o viziune „conservatoare, populară și orientată spre Est” și una „occidentală, elitistă și liberală”.

Principalul oponent al Ilianei Iotova, Andrey Giurov, fost viceguvernator al băncii naționale și prim-ministru interimar, a declarat la ultimul miting de campanie că dorește să fie „un aliat de încredere în cadrul NATO, care își apără interesele printr-o pregătire solidă, o diplomație puternică și poziții clare”.

Sute de mii de protestatari au mărşăluit, sâmbătă, în Franţa, iar mitingurile, în mare parte paşnice, au degenerat în ciocniri la Paris şi Marsilia odată cu căderea nopţii, în ciuda unei operaţiuni de securitate de amploare menite să prevină repetarea tulburărilor de săptămâna trecută, transmite Reuters.

410.000 de persoane au participat la proteste, spun autoritățile din Franța

Ministerul de Interne a declarat că 410.000 de persoane ‌au participat la proteste la nivel naţional, deşi sindicatele au afirmat că cifra reală era de două ori mai mare.

Principala manifestaţie a avut loc la periferia sud-estică a Parisului, unde cel puţin 110.000 de persoane s-au adunat pentru a denunţa creşterea costului vieţii şi inegalitatea tot mai mare.

Click to display the embedded YouTube video

Atmosfera s-a deteriorat brusc după încheierea mitingului. Poliţia antirevoltă a folosit gaze lacrimogene şi tunuri de apă împotriva unui grup de aproximativ 500 de tineri cu cagule, înainte ca aceştia să se disperseze în cele din urmă, într-o seară rece şi ploioasă.

În al doilea oraş ca mărime al Franţei, Marsilia, tinerii au dat foc la coşuri de gunoi pentru a bloca drumurile şi au aruncat cu pietre şi sticle în forţele de ordine. Poliţia a declarat că mai multe magazine, inclusiv două bijuterii, au fost jefuite.

Ciocniri au izbucnit şi în Lyon, Bordeaux, Grenoble, Clermont-Ferrand, Lille, Rennes, Nantes şi Toulouse.

„În aproape fiecare marş am observat formarea acestor grupuri cu risc ridicat. Acestea s-au desprins de coloana principală şi au încercat să comită acte de ⁠violenţă”, a declarat ministrul de Interne, Laurent Nunez, acuzând activiştii de extremă stânga şi bandele criminale că încearcă să provoace tulburări.

Stare de urgență în Paris

Autorităţile au mobilizat 70.000 de poliţişti şi jandarmi, cu 10.000 mai mulţi decât cu o săptămână în urmă, după ce au recunoscut că au subestimat amploarea tulburărilor din 17 octombrie.

Nunez a declarat reporterilor că violenţele au fost mai puţin intense decât cu o săptămână în urmă, când jefuitorii şi vandalii au dezlănţuit haosul.

„Ceea ce s-a schimbat a fost anticiparea”, a spus el.

Click to display the embedded YouTube video

El a adăugat că activiştii de extremă dreaptă au căutat confruntări cu grupuri de stânga în oraşele din sudul ţării, Nisa şi Montpellier, deschizând un posibil nou front în cadrul tulburărilor.

O mare parte din centrul Parisului a căpătat aspectul unui oraş aflat sub carantină, cu comercianţii care şi-au baricadat vitrinele, muzeele care şi-au închis porţile şi peste 20 de staţii de metrou închise.

Asociaţiile de afaceri au îndemnat comercianţii să rămână închişi, după ce mii de magazine şi afaceri au fost avariate sau jefuite în toată Franţa în weekendul trecut.

„Nu sunt aproape deloc clienţi, aşa că nu prea merită să rămânem deschişi”, a afirmat Oskar, managerul unui magazin Kiton din Paris.

Mai multe dintre cele mai cunoscute instituţii culturale ale capitalei, printre care Luvrul, Muzeul d’Orsay şi Opera din Paris, au fost închise pe durata zilei din motive de precauţie, ceea ce a provocat frustrarea turiştilor.

„Totul este baricadat şi nu suntem prea siguri unde ar trebui să mergem”, a spus Xavier Dolliole, un turist din oraşul american New Orleans.

Manifestațiile se extind în toată Europa

Tulburările la nivel naţional au început cu mici demonstraţii studenţeşti în suburbiile Parisului luna trecută, pentru a denunţa condiţiile din şcoli. Acestea s-au extins rapid într-un protest mai amplu împotriva politicilor economice ale guvernului şi au inspirat demonstraţii în ţările vecine.

Sâmbătă, poliţia belgiană a folosit gaze lacrimogene şi spray cu piper în timpul confruntărilor de la Bruxelles cu manifestanţii antiguvernamentali, protestele având loc, de asemenea, în mai multe oraşe italiene pentru al doilea weekend consecutiv, precum şi în Albania.

Liderul de extremă stânga, Jean-Luc Melenchon, care s-a alăturat mitingului de la Paris, a prezis că protestele vor continua până când preşedintele Emmanuel Macron, al cărui mandat expiră anul viitor, va aborda malaise-ul social din Franţa, una dintre cele mai bogate naţiuni din lume.

„Având în vedere situaţia actuală, cred că va ajunge să înţeleagă că acest lucru se va repeta în fiecare săptămână. Mai este încă timp ca (Macron – n.r.) să cedeze. După aceea, singurul lucru care îi va mai rămâne va fi uşa de ieşire”, a declarat Melenchon reporterilor.

Congres al extremei drepte din Franța

Mulţi manifestanţi au acuzat guvernul că a reacţionat exagerat la tulburările de săptămâna trecută, în condiţiile în care soldaţii au fost trimişi să patruleze pe Champs-Elysées, un bulevard grandios, flancat de magazine şi restaurante de lux.

„Vărsăm lacrimi pentru magazine, nu pentru oamenii ⁠care sunt sărăciţi pe tot parcursul anului”, a spus Clara Lebbadi, o studentă la arte în vârstă de 22 de ani.

„Eu şi prietena mea aproape că nu am venit pentru că ne era frică, dar am venit tocmai pentru că este important să nu lăsăm represiunea să învingă”, a adăugat ea.

Primul marş autorizat de sâmbătă s-a desfăşurat paşnic în Orléans, la aproximativ 120 km (75 de mile) sud de Paris, unde manifestanţii s-au adunat împotriva partidului de extremă dreaptă al Marinei Le Pen, Raliul Naţional, care ⁠organizează un congres de partid în oraş.

Un incident armat petrecut vineri la vest de Paris a accentuat tensiunile. Un bărbat înarmat, suspectat că a acţionat din ură islamofobă, a ucis o persoană şi a rănit alte patru, printre care o fetiţă de 12 ani.

„Am venit să le spunem celor de extremă dreaptă, faţă în faţă, că nu ne este frică”, a declarat Bally Bagayoko, primarul oraşului Saint-Denis şi membru al partidului „Franţa neînfrântă” al lui Melenchon.

Vești bune pentru milioane de pensionari din Marea Britanie după ce s-a aflat că aceștia vor beneficia de o majorare a pensiei de stat cu aproape 500 de lire sterline (aproximativ 600 de euro) pe an, începând cu luna aprilie a anului viitor, anunță The Telegraph. Totuși, noile venituri vor fi impozitate, astfel că actuala creștere nu va fi resimțită în totalitate.

Noile date oficiale privind inflația au confirmat că pensia de stat din Regatul Unit va crește cu 3,9%, în linie cu avansul mediu al câștigurilor salariale.

Valoarea noii pensii standard de stat va ajunge astfel la exact 13.036 de lire sterline (circa 15.640 de euro) pe an, în timp ce pensia de stat de bază (pentru cei retrași din activitate înainte de aprilie 2016) va crește la 9.989 de lire sterline (circa 11.985 de euro pe an). Cifrele se referă la valorile maxime fixe (brute) garantate de stat pentru persoanele care au stagiul complet de cotizare de 35 de ani.

Potrivit BBC, calculele privesc două valori de bază (flat-rate) stabilite de guvern:

Plafonul maxim pentru „Noua Pensie de Stat” (New State Pension): Suma fixă de 13.036 de lire sterline reprezintă valoarea standard maximă pe care o primește un cetățean britanic pensionat după aprilie 2016, dacă îndeplinește condițiile de cotizare.

Plafonul maxim pentru „Pensia de Stat de Bază” (Basic State Pension): Suma de 9.989 de lire sterline reprezintă valoarea standard maximă acordată celor care s-au pensionat înainte de aprilie 2016.
Dacă un pensionar nu are suficienți ani de muncă înregistrați (minimum 35 de ani pentru suma întreagă), el va primi o sumă proporțional mai mică, calculată pe baza anilor de contribuție.

Cum funcționează mecanismul care crește pensiile automat

Calculul din spatele acestei majorări a fost confirmat după ce Biroul Național de Statistică (ONS) a anunțat că rata inflației pe ultimele 12 luni (până în septembrie) a atins pragul de 3,5%.

Pensiile de stat din Marea Britanie sunt garantate prin lege să crească în fiecare lună aprilie pe baza sistemului „Triple Lock” (Tripla Blocare).

Acest mecanism obligă guvernul să majoreze veniturile vârstnicilor cu cel mai ridicat indicator dintre: creșterea salariilor, rata inflației sau un prag fix de 2,5%.

Deoarece creșterea medie a salariilor de 3,9% a fost mai mare decât inflația, aceasta a devenit baza legală pentru indexarea plăților.

Capcana fiscală din spatele majorărilor

Deși este o veste pozitivă, măsura vine cu o premieră fiscală dură: pentru prima dată în istorie, noua pensie de stat va fi impozitată de la 1 aprilie.

Sarcina fiscală apare deoarece valoarea totală de 13.036 de lire sterline depășește pragul maxim de scutire de taxe (deducerea personală înghețată de guvern la 12.570 de lire sterline / aproximativ 15.080 de euro).

Guvernul a dat asigurări că persoanele care trăiesc exclusiv din pensia de stat nu vor plăti impozit pe venit, însă experții avertizează că această scutire va ajuta doar 1 din 17 pensionari.

Analiștii estimează că noua indexare va adăuga între 75 și 220 de lire sterline (adică între 90 și 264 de euro) la facturile de taxe ale multor vârstnici, numărul pensionarilor plătitori de impozite atingând un record de 9,6 milioane în perioada 2026-2027.

Banii vor fi înghițiți de facturile la energie, spun experții

Aproximativ 13,3 milioane de britanici primesc în prezent o formă de pensie de stat.

Deși aproape toți vor primi mai mulți bani, fostul ministru al pensiilor, Sir Steve Webb, avertizează că măsura este „departe de a fi un cadou guvernamental”, în contextul scumpirii iminente a energiei din ianuarie.

În opinia sa, majorarea de anul viitor va face cel mult ca pensionarii să își mențină standardul actual de viață, fără a câștiga putere de cumpărare reală.

Mecanismul „Triple Lock” va fi eliminat din 2030

Presiunea uriașă asupra bugetului de stat a forțat autoritățile de la Londra să ia o decizie radicală. Premierul Andy Burnham a confirmat recent că sistemul „Triple Lock” va fi înlocuit definitiv începând cu anul 2030, iar componenta legată de creșterea salariilor va fi eliminată din calcul.

Noua formulă guvernamentală va indexa pensiile cu valoarea cea mai mare dintre 2,5%, inflație sau suma necesară pentru a menține pensia la o proporție stabilă de „cel puțin 30%” din salariul mediu.

Introdus în 2012, sistemul actual a reușit să reducă semnificativ sărăcia în rândul bătrânilor, dar costurile au scăpat de sub control, notează ziarul britanic.

Politica va costa bugetul de stat 12,6 miliarde de lire sterline (peste 15,1 miliarde de euro) în intervalul 2026-2027 și este proiectată să explodeze la 15,5 miliarde de lire sterline (aproximativ 18,6 miliarde de euro) până la sfârșitul acestui deceniu.

Ucraina a anunţat, sâmbătă, că are din nou o „conexiune stabilă” la sistemul Starlink al SpaceX, esenţial pentru armata sa, după câteva zile în care viteza conexiunii a fost limitată pe fondul tensiunilor cu Washingtonul, informează AFP.

„Sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării înregistrează o creştere a vitezei Starlink/Starshield. Viteza depăşeşte 400 km/h, iar conexiunea este stabilă”, a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Ievghen Khmara, într-un comunicat.

„Acest rezultat este important în primul rând pentru frontul nostru, pentru militarii noştri, pentru funcţionarea dronelor, pentru logistică şi pentru comunicaţii”, a adăugat el.

Ievghen Khmara a salutat „poziţia fermă a preşedintelui ucrainean la cel mai înalt nivel”, considerând că aceasta „dă roade”.

Ucraina se plângea de câteva zile de o limitare a vitezei terminalelor Starlink la peste 160 km/h, ceea ce îi împiedica în special capacitatea de a utiliza anumite drone.

Volodimir Zelenski a acuzat Washingtonul că se află la originea acestor limitări şi că nu a avertizat Kievul în repetate rânduri cu privire la sosirea rachetelor ruseşti înainte ca acestea să lovească.

Casa Albă şi miliardarul Elon Musk, a cărui companie SpaceX administrează Starlink, au negat amândoi că ar fi responsabili de limitarea acestui sistem satelitar.

Vineri, Donald Trump a anunţat că Elon Musk a „reactivat” reţeaua Starlink pentru Ucraina.

Aceste restricţii au început după o escaladare a tensiunilor dintre Volodimir Zelenski şi Donald Trump, care şi-au adresat critici dure prin intermediul mass-media.

Trump afirmă că Musk a restabilit accesul Ucrainei la Starlink

Preşedintele SUA Donald Trump a declarat joi că directorul general al SpaceX, Elon Musk, a restabilit accesul Ucrainei la Starlink, însă preşedintele american a refuzat să comenteze atunci când a fost întrebat dacă a discutat cu miliardarul despre această chestiune, informează Reuters.

Wall Street Journal a relatat joi, anterior declaraţiilor lui Trump, că preşedintele american l-a sunat pe Musk şi i-a cerut să ridice restricţiile impuse utilizării Starlink de către Ucraina.

„Nu vreau să comentez acest lucru. Dacă l-am sunat eu sau dacă l-a sunat altcineva, presupun că nu are nicio importanţă. Important este că a restabilit serviciul”, le-a declarat Trump jurnaliştilor, întrebat dacă a discutat cu Musk.

Trump nu a oferit alte detalii.

Ucraina utilizează Starlink pentru comunicaţiile de pe câmpul de luptă şi pentru operaţiunile cu drone. Restricţionarea serviciului prin satelit a afectat misiunile cu drone de atac şi de apărare antiaeriană ale Ucrainei împotriva Rusiei.

Sistemul Starlink funcţiona mai aproape de parametrii normali joi, la scurt timp după conversaţia dintre Trump şi Musk, a relatat anterior Wall Street Journal, citând oficiali americani şi ucraineni.

Unii oficiali ucraineni au declarat publicaţiei că funcţionalitatea sistemului nu fusese restabilită integral, dar că acesta funcţiona la viteze mai mari decât cele permise de restricţiile anterioare.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi, anterior, că viteza conexiunilor Starlink nu fusese restabilită pentru Ucraina, adăugând că speră să poarte discuţii cu secretarul de stat american Marco Rubio în zilele următoare.

Potrivit publicaţiei, Trump i-a transmis lui Musk că este nemulţumit de faptul că vitezele sistemului rămâneau limitate.

Trump a negat că ar fi fost implicat în decizia de reducere a vitezei serviciului.

Rubio le-a declarat miercuri jurnaliştilor că deciziile privind accesul Ucrainei la Starlink aparţin companiei SpaceX, care operează serviciul, şi lui Musk, nu Casei Albe.

În timp ce Donald Trump se străduiește să încheie războiul din Ucraina, Melania Trump îl poate face invidios. Prima Doamnă a Statelor Unite a obținut o încetare a focului între Rusia și Ucraina în orașul Oleșkî – controlat de Rusia – care va intra în vigoare pe 29 octombrie.

Melania Trump, victorie pentru Ucraina

Locuitorii acestui oraș din regiunea Herson, sudul Ucrainei, ocupat de forțele ruse din februarie 2022, au semnalat o criză alimentară tot mai gravă.

”Ambele țări au fost de acord să înceteze temporar toate acțiunile militare în Oleșki, pentru a permite intrarea ajutoarelor umanitare și pentru a pregăti evacuarea civililor printr-un coridor securizat”, se arată într-un comunicat al Casei Albe.

”Situația din Oleșki este critică. Oleșki este un oraș situat pe linia frontului, aflat în pragul unui dezastru. Populația rămasă în Oleșki este formată, în principal, din persoane în vârstă care au nevoie urgentă de îngrijiri medicale, medicamente, hrană și apă potabilă”, a declarat soția președintelui Donald Trump, în comunicatul difuzat de Casa Albă.

Această inițiativă are loc în contextul în care Donald Trump face presiuni asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru a ajunge la un acord cu președintele rus Vladimir Putin în vederea încheierii războiului.

Ajutor pentru evacuarea locuitorilor

Încetarea focului va permite unor echipe non-militare din ambele țări să viziteze locuitorii la domiciliile acestora și să coordoneze transportul pentru cei care doresc să fie evacuați, fie în Rusia, fie în Ucraina. O organizație media americană, al cărei nume nu a fost precizat, va însoți aceste echipe pentru a documenta procesul, a precizat Prima Doamnă.

În Oleșki, localitate situată de cealaltă parte a fluviului Nipru față de orașul Herson, au mai rămas circa 1.700-2.000 de persoane, ‘mai ales locuitori vârstnici, alături de aproximativ 50 de copii’, față de o populație de aproximativ 24.000 de locuitori înainte de război, potrivit Casei Albe. Aproximativ 90% din oraș a fost inundat în urma distrugerii barajului de la Kahovka, mai scrie Casa Albă.

Comunicatul mai precizează că Melania Trump și reprezentantul său au colaborat direct cu conducerea rusă și cea ucraineană pentru a stabili termenii încetării focului la nivel local.

”Locuitorii care doresc să se evacueze vor primi sprijin coordonat și de transport către destinația dorită. Anticipez că unii vor dori să meargă în Rusia, iar alții în Ucraina”, a mai afirmat Prima Doamnă a SUA.

Oficial ucrainean confirmă existența coridoarelor de evacuare din Oleşki

Principalul negociator al Ucrainei a confirmat, de asemenea, armistițiul din Oleşki, la a cărui mediere au contribuit Melania Trump și Casa Albă. Acesta i-a mulțumit și Papei Leon, care și-a exprimat îngrijorarea cu privire la orașul aflat sub ocupație rusă, în cursul acestei săptămâni.

David Arakhamia a anunțat că o operațiune pentru „deblocarea localității Oleşki și a zonelor învecinate va începe în viitorul apropiat”.

Scopul este crearea unor „coridoare umanitare permanente pentru evacuarea în siguranță a civililor și livrarea ajutoarelor”, a precizat acesta într-un mesaj publicat pe Telegram.

„A fost un proces îndelungat, la care au participat numeroase persoane, de la diferite niveluri politice. Dorim să evidențiem în mod special rolul Papei și al Primei Doamne a Statelor Unite, Melania Trump. Le exprimăm sincera noastră recunoștință”, a transmis David Arakhamia.

Președintele Rusiei dă asigurări că țara sa nu se pregătește pentru un război cu Europa. Putin consideră că declarațiile privind amenințarea unui conflict iminent reprezintă o „schizofrenie politică”.

Putin nu vrea război cu Europa

Rusia nu se pregătește pentru un război cu Europa, a afirmat președintele.

„Dacă analizăm procesele politice în curs din Europa, vom observa că popoarele Europei nu doresc să intre în conflict cu Rusia. Aș dori să fim auziți: nici noi nu vrem [să intrăm în conflict cu Europa]”, a spus el.

Declarațiile UE privind „amenințarea războiului” cu Rusia reprezintă o „schizofrenie politică”, spune Putin, citat de TASS:

„Acest lucru [decizia Donbassului și a Novorossiei de a se reunifica cu Rusia], după cum se știe, a devenit motivul sau pretextul pentru ca unii dintre dușmanii noștri din străinătate – în primul rând, după cum vedem astăzi, în țările europene – să lanseze o campanie anti-rusă pe toate fronturile. Acum vorbesc, de asemenea, în mod constant despre o amenințare din partea Rusiei și despre începerea pregătirilor pentru războiul cu Rusia, ceea ce, în opinia mea, reprezintă un fel de schizofrenie politică”, a declarat Putin.

„Și asta va trece”, a adăugat el.

Reluarea negocierilor de pace

În cadrul contactelor cu Washingtonul, Moscova a ajuns la un acord privind disponibilitatea de a relua negocierile dintre Rusia, SUA și Ucraina, care se vor concentra pe asigurarea securității Rusiei și Ucrainei odată ce se va ajunge la pace.

Rusia a pledat pentru o soluție pașnică a conflictului din Ucraina încă de la început, „încă din primele zile, în 2014”, oferindu-și ajutorul pentru a facilita o soluție negociată, dar Kievul a recurs, în schimb, la forță, pretinde liderul de la Kremlin.

Liderul rus a menționat, de asemenea, acordurile de la Minsk.

„Am căutat întotdeauna să ne asigurăm că se poate ajunge la un acord cu partea din Ucraina care nu acceptă lovitura de stat. Cu toate acestea, ei au refuzat să facă acest lucru”, a spus el.

”Kievul este cel care vrea să intre în război cu Moscova, „atunci să-l aibă”, a subliniat Putin.

Cu toate acestea, războiul împotriva Rusiei cu scopul de a o slăbi nu poate fi ideea națională a Ucrainei. „Anumite țări din Europa, de exemplu, sau din alte regiuni ale lumii, doresc să poarte război împotriva Rusiei pentru a o slăbi. Dar este aceasta într-adevăr o idee națională pentru Ucraina însăși?”, a întrebat retoric președintele.

Înfrângerea Rusiei pe câmpul de luptă este imposibilă, iar provocarea unei înfrângeri strategice este improbabilă, a subliniat Putin, adăugând că este „mai bine să trăim în prietenie” cu Rusia:

„Cred că oamenii care au căutat să provoace o înfrângere strategică Rusiei – și, din păcate, astfel de oameni există și astăzi – se vor împăca cu realitatea și vor înțelege că este mai bine să trăim în prietenie cu Rusia. Acest lucru este în interesul națiunilor lor.”

Discuții Rusia – SUA – Ucraina

În ceea ce privește discuțiile trilaterale privind Ucraina, Rusia a ajuns la un acord cu SUA pentru a fi pregătită să le reia. Acestea se vor concentra pe asigurarea securității atât a Rusiei, cât și a Ucrainei odată ce se va ajunge la pace, a declarat Putin.

Potrivit președintelui, trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, a afirmat în cadrul întâlnirii din 21 octombrie că, atunci când se vor discuta aspecte legate de asigurarea „securității viitoare atât a Ucrainei, cât și a Rusiei, va fi cu siguranță necesar să se abordeze și arhitectura de securitate europeană”.

„În principiu, sunt de acord cu acest lucru”, a adăugat Putin.

Înainte de începerea discuțiilor dintre Rusia, SUA și Ucraina, programate pentru luna noiembrie, Moscova va monitoriza situația „în zilele următoare”.

Rusia se arată pregătită să încheie acorduri și să caute soluții la situația din jurul Ucrainei, a spus Putin, adăugând că Rusia a militat întotdeauna pentru soluționarea pașnică a conflictului. Cu toate acestea, dacă Kievul dorește o soluție diferită la conflict, aceasta este voința sa. Moscova va continua operațiunea militară specială și își va atinge toate obiectivele prin intermediul acesteia, a subliniat președintele.

Despre teritoriile pierdute de Ucraina

Terenurile pierdute de Kiev nu sunt teritoriu ucrainean, ci sunt, din punct de vedere istoric, teritorii rusești, e convins Putin. Acesta consideră că este inadecvat ca Kievul să vorbească despre vreo pierdere teritorială după ce locuitorii din Donbass și Novorossiya au votat pentru reunificarea cu Rusia.

„Oamenii care locuiesc acolo au votat, în primul rând, pentru independența statală și, în al doilea rând – aș dori să subliniez – pentru reunificarea cu Rusia”, a declarat liderul rus.

„De aceea consider că este nepotrivit să se vorbească despre vreo pierdere teritorială. Totuși, este o chestiune discutabilă, iar dezbaterile pot continua la nesfârșit”, a adăugat el.

Peste 50.000 de persoane au decedat în oraşele europene în timpul valurilor de căldură care au afectat continentul în această vară. Acestea reprezintă cele mai letale fenomene de acest fel înregistrate vreodată în Europa.

Valurile de căldură fac tot mai multe victime

Conform unei analize recente publicate în două articole din revista „Nature Health”, aproximativ două treimi din aceste decese, adică peste 32.600, au fost cauzate direct de schimbările climatice. Aceste schimbări sunt atribuite poluării generate de utilizarea combustibililor fosili, precizează CNN.

„Cred că putem afirma cu destulă încredere că vara anului 2026 a fost probabil cea mai gravă din istorie în ceea ce priveşte mortalitatea legată de caniculă în mare parte a Europei”, a declarat Clair Barnes, una dintre autoarele articolelor, cercetătoare în domeniul fenomenelor meteorologice extreme şi al schimbărilor climatice la Imperial College London.

Acest bilanţ sumbru al deceselor este dezvăluit cu doar câteva săptămâni înainte ca liderii internaţionali să se reunească în Turcia pentru negocierile anuale ale ONU privind clima şi la câteva zile după ce un raport al ONU a avertizat că şansa lumii de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale a dispărut acum.

„Suntem cu mult în afara traiectoriei necesare pentru a limita cele mai grave consecinţe ale schimbărilor climatice, iar guvernele trebuie să realizeze că, fără acţiuni şi coordonare mai rapide, lucrurile nu vor face decât să se înrăutăţească„, a avertizat Barnes.

Temperaturi fără precedent în Europa

Europa a înregistrat temperaturi cu până la 12 grade Celsius mai ridicate decât media obișnuită, în contextul unei veri caracterizate de căldură extremă și temperaturi fără precedent.

Acest continent se încălzește mai rapid decât oricare altul, iar valurile de căldură reprezintă cea mai mortală formă de fenomen meteorologic extrem. Vara acestui an, între sfârșitul lunii mai și sfârșitul lunii august, temperaturile ridicate au afectat în mod sever Europa.

În Europa de Vest, vara a fost cea mai caldă înregistrată vreodată, cu valori medii ce au depășit cu aproximativ 2,9 grade Celsius media perioadei 1991-2020. În anumite zile și regiuni, anomaliile termice au fost chiar mai mari, cu creșteri de peste 12 grade Celsius față de valorile obișnuite.

Estimarea numărului de decese cauzate de caniculă

Cercetătorii au analizat datele privind temperaturile din această vară în 854 de orașe din 30 de țări europene, comparându-le cu temperaturile ce ar fi existat într-o lume fără schimbări climatice. Folosind studii științifice revizuite de colegi, care corelează temperaturile ridicate cu mortalitatea zilnică, aceștia au estimat numărul de decese cauzate de caniculă între începutul lunii iunie și sfârșitul lunii august.

Metodologia aplicată a fost validată prin comparația cu cifrele oficiale publicate de autoritățile naționale de sănătate. În acest context, s-a estimat un total de 50.391 de decese atribuite valurilor de căldură în orașele studiate, care concentrează aproximativ 40% din populația țintelor cercetării.

Cel mai mare număr de decese din ultimii ani

Numărul deceselor raportat în această vară este cel mai ridicat din ultimii 26 de ani și depășește semnificativ cifrele înregistrate în timpul valurilor de căldură majore din 2022 și 2003. Regiunile Europei de Sud și de Vest au fost cele mai afectate, însă și zonele nordice, inclusiv Regatul Unit, au înregistrat mii de decese legate de temperaturile ridicate.

Persoanele în vârstă de 85 de ani și peste au înregistrat cele mai ridicate rate de mortalitate asociate caniculei. Totuși, căldura a afectat și grupuri mai tinere, fiind înregistrate peste 800 de decese în rândul persoanelor cu vârste între 20 și 44 de ani, conform datelor studiului.

Raportul subliniază că vara acestui an a fost probabil cea mai periculoasă din punct de vedere al impactului căldurii în Europa până în prezent.

Rolul schimbărilor climatice în creșterea mortalității

Cercetătorii au evidențiat că influența schimbărilor climatice asupra deceselor cauzate de căldură a devenit tot mai pronunțată. La începutul secolului XXI, poluarea generată de combustibilii fosili era responsabilă pentru aproximativ 40% din aceste decese, procentul crescând în prezent la aproape două treimi.

Impactul căldurii extreme este descris ca un „ucigaș tăcut”, deoarece efectele sale nu sunt imediat vizibile, iar mortalitatea afectează inclusiv persoane tinere, cu mii de decese în rândul celor sub 65 de ani.

Specialiștii atrag atenția asupra necesității renunțării la dependența de combustibili fosili pentru a preveni agravarea fenomenelor de caniculă și creșterea numărului de decese în viitor.

Aceste date evidențiază efectele grave ale verilor tot mai calde asupra sănătății publice, cu pierderi umane semnificative și impact asupra familiilor afectate.

Volodimir Zelenski simte tensiuni din ce în ce mai mari cu Donald Trump. Președintele Ucrainei nu vrea ca restricțiile împotriva Rusiei să fie ridicate și se teme că Putin nu vrea deloc să pună capăt războiului.

Zelenski, dialog la distanță cu Trump

Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu pentru CNN, că disputele cu Donald Trump nu sunt personale, în ciuda tensiunilor din ultimele zile dintre Washington și Kiev.

Zelenski a declarat că Trump se află „de partea greșită a istoriei”, după ce acesta a anunțat un acord pentru achiziționarea de combustibil rusesc, răsturnând eforturile internaționale de izolare a Rusiei. Ulterior, Trump a suspendat unele sancțiuni împotriva Rusiei, atrăgând critici chiar și din partea propriului partid. Accesul forțelor ucrainene la serviciul Starlink, operat de compania lui Elon Musk, a fost restricționat.

Într-un interviu acordat joi postului CNN, la Kiev, Zelenski a adoptat un ton conciliant, afirmând că tensiunile „nu țin de personalități”, dar avertizând că Putin nu are nicio intenție de a pune capăt războiului.

„Atitudinea mea față de Putin este foarte clară. Cred că, dacă ridicăm sancțiunile, îl vom face mai puternic. Nu este ceva personal între mine și președintele Trump și, desigur, sunt împotriva oricărei ridicări a sancțiunilor.”

Steve Witkoff, față în față cu Putin

Zelenski a vorbit pentru CNN în contextul unui nou efort diplomatic al emisarilor lui Trump de a găsi o soluție la conflictul care durează de patru ani și jumătate.

Miercuri, emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a petrecut trei ore discutând cu președintele rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg, descriindu-l în mod controversat drept un „umanist” pentru decizia de a-l elibera pe Stephen Hubbard, un american în vârstă de 74 de ani, aflat în detenție în Rusia. Witkoff se întâlnise cu Zelenski în Norvegia cu o zi înainte.

Trump a insistat miercuri că, dacă sancțiunile împotriva Rusiei ar fi fost înăsprite, Hubbard ar fi rămas în detenție.

„Ați fi putut să-l uitați, nu l-ați mai fi văzut niciodată, s-ar fi întors în închisoare pentru 25 de ani”, a declarat el, răspunzând unei întrebări adresate de Kaitlan Collins, jurnalistă CNN.

El a adăugat că înăsprirea sancțiunilor ar pune în pericol șansele încheierii unui acord privind Ucraina:

„Când ești aproape de un acord și ai negocieri delicate, nu impui sancțiuni.”

Putin nu are intenții de pace

Zelenski a declarat că întâlnirea sa de la Oslo, capitala Norvegiei, a fost productivă, dar că nu este convins de angajamentul lui Putin față de pace.

După vizita lui Witkoff, Putin a acceptat organizarea unor discuții în noiembrie, fără să ofere prea multe detalii concrete.

„Putin se joacă, știți, este un jucător”, a spus Zelenski.

„Este păcat, pentru că se joacă cu viețile altor oameni și, desigur, nu vrea (să oprească războiul). Așadar, ceea ce vrem de la partenerii noștri este să nu-i ofere posibilitatea de a deveni mai puternic și de a ne învinge.”

În interviul acordat CNN, Zelenski a făcut aluzie la posibilitatea înghețării actualelor linii ale frontului pentru a „institui un armistițiu, a opri uciderile, a ne așeza și a discuta”.

Ucraina nu cedează teritorii

El a precizat însă că ideea ca Ucraina să cedeze Rusiei teritorii aflate în prezent sub controlul său este exclusă, iar Kievul nu va recunoaște niciodată zonele ocupate ca făcând parte din Rusia.

„Pământul nostru este foarte important pentru că este vorba despre oameni. Nu este vorba despre kilometri”, a declarat el. „Mulți oameni au murit apărând acest pământ, apărându-ne independența și țara.”

„Nimeni nu va recunoaște aceste teritorii, care sunt ocupate temporar, ca teritorii rusești, iar eu cred că Rusia înțelege acest lucru. Este păcat dacă cineva nu înțelege, dar asta ține de ei”, a adăugat președintele ucrainean.

Au existat unele semne de detensionare după ce Kievul a acuzat SUA că au limitat schimbul de informații despre rachetele rusești care se apropie, au încetinit serviciile esențiale Starlink și au întârziat livrările de armament.

Zelenski a declarat la începutul acestei săptămâni că schimbul de informații a fost restabilit, însă le-a spus jurnaliștilor CNN că Starshield, serviciul SpaceX de nivel militar, nu a fost încă restabilit pe deplin.