Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că întâlnirea sa din 26 aprilie cu omologul său american Donald Trump de la Vatican i-a permis acestuia din urmă să vadă conflictul din Ucraina „puţin diferit”. De asemenea, liderul de la Kievul arată că Ucraina nu poate garanta „siguranţa” liderilor care vor vizita Moscova la 9 mai.
Între timp, SUA pregătesc sancţiuni împotriva Rusiei din cauza Ucrainei, dar nu este clar dacă Donald Trump le va semna.
„Sunt convins că, după întâlnirea noastră de la Vatican, preşedintele Trump a început să vadă lucrurile un pic diferit”, a declarat Zelenski.
Administraţia Trump a anunţat, vineri, că a aprobat vânzarea către Ucraina a pieselor de schimb şi a echipamentelor de formare pentru avioanele de luptă F-16 aprobate pentru livrare de Joe Biden.
Departamentul de Stat a precizat într-un comunicat că a notificat Congresul cu privire la această vânzare, în valoare de 310,5 milioane de dolari, care include „formarea personalului în legătură cu operarea şi întreţinerea” avioanelor F-16, piese de schimb şi echipamente de deservire la sol şi alte echipamente, potrivit AFP.
Preşedintele ucrainean spune că nu doreşte să „se joace” cu armistiţiile scurte propuse de omologul său rus Vladimir Putin, inclusiv o încetare a focului între 8 şi 10 mai, considerând că aceste termene sunt prea scurte pentru a purta discuţii serioase.
„Este imposibil să cădem de acord asupra unui lucru în trei, cinci sau şapte zile. Să fim sinceri. Este o reprezentaţie teatrală din partea sa (a lui Vladimir Putin). În două sau trei zile, este imposibil să vii cu un plan care să stabilească următorii paşi pentru a pune capăt războiului. Nu pare serios”, a declarat preşedintele ucrainean.
El s-a adresat vineri seara unui grup restrâns de jurnalişti, inclusiv celor de la AFP, declaraţii care au fost sub embargo până sâmbătă.
„Nimeni nu-l va ajuta pe Putin să joace acest tip de joc pentru a da o atmosferă dulce ieşirii sale din izolare, pe 9 mai, şi a-i pune în siguranţă pe liderii, prietenii şi partenerii lui Putin care vor veni în Piaţa Roşie, dintr-un motiv sau altul”, a adăugat el.
În acest an, liderii a aproximativ 20 de ţări urmează să i se alăture lui Putin pe 9 mai pentru sărbătorirea a 80 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste, inclusiv preşedintele chinez Xi Jinping şi preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, precum şi aliaţii tradiţionali ai Moscovei Kazahstan, Belarus, Cuba şi Venezuela.
Zelenski a mai spus că Kievul nu va putea garanta „siguranţa” liderilor internaţionali prezenţi.
„Nu ştim ce va face Rusia la acea dată. Ar putea lua diverse măsuri, cum ar fi incendii, explozii, şi apoi să ne acuze”, a declarat preşedintele ucrainean.
Kievul cere „o încetare totală şi necondiţionată a focului” ca o condiţie prealabilă pentru orice negocieri cu Rusia, care se declară pregătită să negocieze cu Ucraina, dar este reticentă în privinţa unui armistiţiu prelungit.
Moscova, a cărei armată are în prezent întâietate pe linia frontului, spune că se teme că o încetare a focului ar permite Kievului să-şi recapete forţele, cu sprijinul militar al aliaţilor săi.
Anterior, Vladimir Putin anunţase un armistiţiu scurt în weekendul de Paşte.
Casa Albă a susţinut luni că Donald Trump doreşte o încetare a focului „permanentă” în Ucraina şi nu doar una temporară precum cea anunţată de Vladimir Putin pentru trei zile în perioada 8-10 mai.
La rândul său, Volodimir Zelenski a declarat vineri seara că întâlnirea sa cu preşedintele american la Vatican, la 26 aprilie, i-a permis să vadă conflictul din Ucraina „puţin altfel”.
Oficialii americani au finalizat noi sancţiuni economice împotriva Rusiei, inclusiv măsuri ce vizează sectorul bancar şi energetic, pentru a intensifica presiunea asupra Moscovei să sprijine eforturile preşedintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, potrivit a trei oficiali americani şi unei surse familiarizate cu subiectul, relatează Reuters. Ţintele includ gigantul energetic de stat rus Gazprom şi entităţi majore implicate în sectoarele resurselor naturale şi bancar, a declarat un oficial din administraţie, care, la fel ca şi celelalte surse, a solicitat anonimatul.
Oficialul nu a oferit detalii suplimentare. Totuşi, nu era deloc clar dacă pachetul va fi aprobat de Trump, ale cărui simpatii faţă de declaraţiile şi acţiunile Moscovei au fost înlocuite de frustrare faţă de refuzul preşedintelui rus Vladimir Putin de a răspunde apelurilor sale pentru o încetare a focului şi pentru negocieri de pace.
„Consiliul Naţional de Securitate al SUA încearcă să coordoneze un set de acţiuni mai punitive împotriva Rusiei”, a declarat sursa familiarizată cu problema. „Acest lucru va trebui aprobat de Trump.”
„Decizia îi aparţine în totalitate”, a confirmat un al doilea oficial american.
„Încă de la început, preşedintele a fost clar în angajamentul său faţă de obţinerea unei încetări complete şi cuprinzătoare a focului,” a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate, James Hewitt. „Nu comentăm detalii ale negocierilor aflate în desfăşurare”, a spus el.
Trezoreria SUA, care pune în aplicare majoritatea sancţiunilor americane, nu a răspuns unei solicitări de comentarii.
O aprobare din partea lui Trump a noilor sancţiuni – care ar urma semnării miercuri a unui acord privind mineralele dintre SUA şi Ucraina, acord pe care Trump l-a promovat intens ca parte a eforturilor sale pentru pace – ar putea semnala o înăsprire a poziţiei sale faţă de Kremlin.
De la declanşarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în 2022, Statele Unite şi aliaţii lor au impus sancţiuni succesive împotriva Rusiei. Deşi aceste măsuri au afectat economia rusă, Moscova a găsit modalităţi de a ocoli sancţiunile şi de a continua finanţarea războiului.
Trump „s-a dat peste cap ca să-i ofere lui Putin toate şansele să spună: «Bine, vom accepta o încetare a focului şi un sfârşit al războiului», iar Putin continuă să-l respingă,” a declarat Kurt Volker, fost trimis al SUA la NATO şi fost reprezentant special al SUA pentru negocierile privind Ucraina în primul mandat al lui Trump. „Aceasta este următoarea etapă în exercitarea unei presiuni asupra Rusiei.”
„Putin a escaladat situaţia,” a continuat el. Trump „a reuşit să alinieze SUA şi Ucraina în apelul pentru o încetare imediată şi completă a focului, iar acum Putin este cel care se află în afara consensului.”
De la preluarea mandatului în ianuarie, Trump a luat măsuri considerate ca fiind menite să încurajeze acceptarea de către Rusia a eforturilor sale pentru pace, inclusiv desfiinţarea unei echipe operative a Departamentului de Justiţie care fusese creată pentru a aplica sancţiunile şi a viza oligarhii apropiaţi de Kremlin.
De asemenea, a făcut declaraţii favorabile Moscovei, acuzându-l în mod fals pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski că a început conflictul şi numindu-l „dictator”.