Zi istorică pentru România. Ansamblul Calea Eroilor a lui Brâncuși și Frontierele Imperiului Roman, incluse în Patrimoniul UNESCO

27 iulie 2024 rămâne o zi istorică pentru patrimoniul național. Ansamblul monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu, realizat de Constantin Brâncuși, împreună cu „Frontierele Imperiului Roman – Dacia au primit undă verde pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

UPDATE: Anunțul MAE

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Comitetul Patrimoniului Mondial a aprobat, sâmbătă, decizia de înscriere a Ansamblului Monumental ”Calea Eroilor“ şi a Frontierelor Imperiului Roman-Dacia în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Anunţul a fost făcut în cadrul celei de-a 46-a Sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial, care se desfăşoară la New Delhi, în India, în perioada 21–31 iulie. În cadrul acestui comitet au fost analizate nominalizările înaintate de statele-părţi ale Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural din 1972.

 ”Înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO reprezintă un moment de referinţă pentru mai buna conştientizare la nivel global a personalităţii emblematice a lui Constantin Brâncuşi, care a inspirat generaţii de sculptori din întreaga lume. Această reuşită se datorează atât contribuţiilor substanţiale ale experţilor, cât şi a unui dialog interinstituţional intens, derulat în ultimii doi ani şi jumătate, efort care a presupus numeroase demersuri administrative şi diplomatice, precum şi acţiuni susţinute şi coordonate ale autorităţilor centrale şi locale, cu implicarea mediului academic şi asociativ. Totodată, Frontierele Imperiului Roman – Dacia este cea mai complexă nominalizare pentru Lista Patrimoniului Mondial pregătită până acum de România, dosarul conţinând 277 de componente distribuite de-a lungul a peste 1.000 de kilometri“, a subliniat, la New Delhi, secretarul de stat pentru relaţii interinstituţionale Janina Sitaru.

Dosarul de nominalizare a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor“ a fost depus din nou de către România în 2018, după ce o propunere iniţială, depusă în 2013, a fost retrasă doi ani mai târziu. Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, cuprinzând patru lucrări – ”Masa Tăcerii“, ”Aleea Scaunelor“, ”Poarta Sărutului“ şi ”Coloana fără Sfârşit“ – a fost conceput şi construit de către Constantin Brâncuşi în perioada 1937-1938 şi reprezintă un moment de referinţă în istoria sculpturii monumentale moderne şi a artei publice. Din perspectiva obiectivelor de diplomaţie culturală ale Ministerului Afacerilor Externe, Constantin Brâncuşi joacă un rol central, misiunile diplomatice şi institutele culturale româneşti organizând anual evenimente de marcare a „Zilei Brâncuşi“, la 19 februarie, pentru a readuce în atenţia publicului apartenenţa sa la patrimoniul cultural al umanităţii.

Dosarul de nominalizare pentru Frontierele Imperiului Roman – Dacia a fost depus în 2023, fiind iniţiat în contextul existenţei unei ample selecţii de situri din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Germania, Austria, Ţările de Jos şi Slovacia, deja înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, precum şi al pregătirii unor nominalizări viitoare din aceeaşi vastă familie a Frontierelor Imperiului Roman.

Noile înscrieri completează prezenţa românească pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) şi continuată cu: Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mânăstirea Hurezi (1993), Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (1999), Centrul Istoric Sighişoara (1999), Biserici de lemn din Maramureş (1999), Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei (2017) şi Peisajul cultural minier Roşia Montană (2021).

Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural stabileşte că anumite bunuri din patrimoniul cultural prezintă o importanţă excepţională care necesită protejarea lor ca parte din patrimoniul mondial al întregii omeniri.

Comitetul Patrimoniului Mondial este format din 21 de state membre, componenţa actuală fiind următoarea: Argentina, Belgia, Bulgaria, Grecia, India, Italia, Jamaica, Japonia, Kazahstan, Kenya, Liban, Mexic, Qatar, Republica Coreea, Rwanda, Sfântul Vincenţiu şi Grenadinele, Senegal, Turcia, Ucraina, Vietnam şi Zambia. La reuniunile Comitetului Patrimoniului Mondial sunt prezente, în afară de statele membre, şi celelalte state-părţi la convenţie, în calitate de observatori.

A durat mai bine de trei decenii pentru ca Ansamblul monumental „Calea Eroilor” să intre în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Ansamblul Calea Eroilor și Frontierele Imperiului Roman Dacia, incluse în patrimoniul UNESCO

„Această recunoaştere internaţională reprezintă atât un tribut artistic profund pentru valoarea operelor marelui Constantin Brâncuşi, cât şi o oportunitate pentru Târgu Jiu şi regiunea Olteniei de a atrage vizitatori din întreaga lume”, a transmis premierul Marcel Ciolacu.

După 33 de ani de demersuri, Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu, a intrat pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

„Această recunoaștere internațională reprezintă atât un tribut artistic profund pentru valoarea operelor marelui Constantin Brâncuși, cât și o oportunitate pentru Târgu Jiu și regiunea Olteniei de a atrage vizitatori din întreaga lume, care să se conecteze cu istoria și tradițiile românești, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook.

Frontierele Imperiului Roman, cel mai complex dosar depus de Româmânia

Dosarul de nominalizare pentru Calea Eroilor a fost redepus în 2018, după ce o primă solicitare depusă în 2013 a fost retrasă în 2015. Calea Eroilor reprezintă un ansamblu sculptural construit între 1937-1938, mai întâi a apărut Coloana fără Sfârșit, dedicată eroilor căzuți în Primul Război Mondial pe malul Jiului. Poartă Sărutului și Masa Tăcerii înconjurată de cele 12 scaune și alte 30 cu tăblia pătrată fac parte din același ansamblu Calea Eroilor.

Frontierele Imperiului Roman – Dacia este cea mai complexă nominalizare pregătită de țara noastră pentru includerea în Patrimoniului Mondial UNESCO. Dosarul depus în 2023 este constituit din 285 de componente – castre legionare și castre auxiliare cu așezări civile, castre de marș (temporare) și turnuri care sunt răspândite pe o suprafață de 1.000 de kilometri dispuse în 123 de unități administrativ-teritoriale în 16 județe ale României.