Zile grele pentru Ursula von der Leyen! Preşedinta Comisiei Europene vizată de două moțiuni de cenzură

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, se va confrunta în această săptămână, pentru a doua oară în ultimele trei luni, cu încercări de destituire atunci când Parlamentul European va supune la vot două moţiuni de cenzură în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg.

Zile grele pentru Ursula von der Leyen

Cele două moţiuni au fost depuse de grupurile politice ‘Patrioţi pentru Europa’ şi Stânga din PE. Ele vor fi prezentate luni în plenul PE reunit la Strasbourg, relatează Reuters.

Deşi moţiunile de cenzură nu au aproape nicio şansă de a abţine majoritatea de două treimi din voturi necesare pentru destituirea preşedintei executivului Uniunii Europene, ele ar putea contribui la o destabilizare a Parlamentului European, a cărui susţinere este necesară pentru adoptarea legislaţiei europene.

Ulterior, preşedinta CE Ursula von der Leyen îşi va prezenta apărarea, după care fiecare grup politic îşi va spune opinia. Supunerea la vot a celor două moţiuni va avea loc joi.

Grupul ‘Patrioţi pentru Europa’, condus de francezul Jordan Bardella, a criticat politica economică a executivului UE, denunţând acordul comercial cu Statele Unite privind taxele vamale, pe care l-a numit o „capitulare”, simbol al unei Uniuni Europene „dezarmate şi discreditate”. Bardella ceruse deja la începutul lunii septembrie un vot de neîncredere împotriva preşedintei Comisiei Europene, în special pentru a contesta acordul comercial Mercosur cu ţările latino-americane, pe care l-a descris drept o „trădare” a fermierilor şi a mediului.

De partea sa, co-lidera grupului Stângii, Manon Aubry, a acuzat Uniunea Europeană de „complicitate” la „genocidul” din Fâşia Gaza, reproşându-i că „închide ochii” la situaţia din Orientul Mijlociu.

În luna iulie, ea a ”supravieţuit” unei moţiuni de cenzură, depusă de Piperea

Pentru Ursula von der Leyen aceasta nu este o experienţă inedită. În luna iulie, ea a ‘supravieţuit’ unei moţiuni de cenzură, depusă de eurodeputatul român Gheorghe Piperea (grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni) şi respinsă cu 360 de voturi împotrivă, 175 de voturi pentru şi 18 abţineri.

Totuşi, partidele din afara curentului dominant au realizat că după alegerile parlamentare din iunie 2024 este mai uşor de a recurge la practica moţiunilor de cenzură, întrucât dreapta radicală din PE dispune de peste 100 de mandate, iar potrivit regulamentului de procedură al Parlamentului European, o moţiune de cenzură are nevoie de sprijinul a cel puţin o zecime dintre cei 720 membri ai legislativului UE pentru a putea fi dezbătută şi ulterior supusă votului în plen.