Ziua Culturii Naţionale şi ziua lui Mihai Eminescu. Maraton de spectacole joi, 15 ianuarie

Românii din întreaga lume sărbătoresc joi, 15 ianuarie 2026, Ziua Culturii Naționale și ziua lui Mihai Eminescu. Se împlinesc 176 de ani de la nașterea marelui nostru poet și 16 ani de când țara noastră îi dedică această zi națională.

Ziua Culturii Naţionale

Academicianul Eugen Simion, fostul preşedinte al Academiei Române, a militat şi a reuşit, cu sprijinul Academiei, ca ziua de 15 ianuarie să fie legiferată drept Zi a Culturii Naţionale.

Parlamentul a aprobat această lege în 2010, iar în expunerea de motive a iniţiatorilor legii se arată că ”Ziua Culturii Naționale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar și o zi de reflecție asupra culturii române, în genere, ţi a proiectelor culturale de interes naţional”.

Sute de pagini de poezie, proză, proiecte dramatice, traduceri, prelucrări şi adaptări, chiar şi o schiţa a unei gramatici sanscrite sau un dicţionar de rime, compun o operă vastă şi originală, lirică, nihilistă, eroică, fantastică, cosmogonică, didactică şi polemică care arată o minte iscoditoare, o bună educaţie filosofică şi o voinţă uriaşă de a stăpâni multe domenii.

Publicistica lui Eminescu, câteva mii de articole care vorbeau despre stat, progres social, civilizaţie şi cultură, a fost obiect de controversă, iar oamenii politici, ideologii sau sociologii au cultivat-o sau au repudiat-o în funcţie de interese.

Întreaga sa operă a fost influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, dar şi de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de sistemele de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant sau Hegel şi chiar de filozofia buddhistă.

Eminescu a fost o personalitate copleşitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin inteligenţă, memorie, curiozitate intelectuală, cultura de nivel european, bogăţia şi farmecul limbajului. Din acest motiv putem spune că fără Eminescu am fi fost cu totul altfel şi mai săraci.

Ziua lui Mihai Eminescu

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani și copilăria a petrecut-o la Botoşani şi în casa părintească de la Ipoteşti, iar la Cernăuţi a urmat şcoala şi liceul german.

A debutat ca poet la 16 ani, cu o poezie scrisă în memoria fostului său profesor, Aron Pumnul, şi în acelaşi an şi-a schimbat numele în Eminescu, adoptat mai târziu şi de alţi membri ai familiei sale.

Timp de trei ani, din 1866 până în 1869, a pribegit între Cernăuţi, Blaj, Sibiu, Giurgiu şi Bucureşti şi a cunoscut direct poporul, limba, obiceiurile şi realitățile româneşti. A intenționat, dar nu a reuşit, să-şi continue studiile.

A lucrat ca sufleor şi copist de roluri în trupele lui Iorgu Caragiale şi Mihail Pascaly şi a continuat să publice poezii, drame, fragmente de roman sau să facă traduceri din germană.

Între 1869 şi 1874, a fost student la Viena şi Berlin, ca „auditor extraordinar” la Facultatea de Filozofie și Drept din Viena şi ca bursier al asociaţiei culturale Junimea, la Berlin.

S-a întors în ţară în 1875, a fost director al Bibliotecii Centrale şi profesor suplinitor, redactor la ziarul Curierul de Iaşi, a continuat să publice în Convorbiri literare. Titu Maiorescu, ministrul Învăţământului, l-a apreciat şi ajutat să primească un post de revizor şcolar pentru județele Iaşi şi Vaslui.

Eminescu s-a împrietenit cu Ioan Slavici, Iosif Vulcan, Ion Creangă, care l-a introdus în societatea politico-literară Junimea, şi s-a îndrăgostit de Veronica Micle.

Din 1877, s-a mutat la Bucureşti şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator, unde a avut o activitate publicistică excepțională, care i-a ruinat însă sănătatea.

La doar 33 de ani, Eminescu a dat semne de alienare mintală, suferea de psihoză maniaco-depresivă şi a fost internat în spitale şi sanatorii în ţară, la Viena şi Odessa.

Mihai Eminescu s-a stins la 15 iunie 1889, după ce la începutul anului boala sa devenise tot mai violentă, şi a fost înmormântat sub „teiul sfânt” din cimitirul Bellu.

„Ia mai opriţi-l pe Eminescu ăsta!”

A fost un slogan, celebru în epoca în care, ca gazetar la ziarul Timpul, Eminescu scria despre viaţa politică, parlamentară şi guvernamentală, era şi cronicar literar, teatral sau monden, şi cu articolele sale reuşea să deranjeze lideri conservatori importanţi.

Eminescu avea o viziune asupra lumii şi o poziţie clară în privinţa societăţii româneşti şi critica politicienii, indiferent de culoarea politică. Scria despre cei care făceau jocurile altor interese, străine de cele ale propriului popor, şi afirma că statul român este o creaţie împrumutată din Occident, care nu are nimic de-a face cu sufletul şi felul de-a fi al românilor.

„Aceşti oameni vor să păstreze ceea ce au. Nu numai averea – căci asta n-ar însemna nimic – nu! Influenţa, vaza, rangul în ordinea sociala, jeţurile (fotoliile) din Adunare, cu un cuvânt, tot ce sărmana vale a Dunării a avut de oferit (…) toate trebuie să rămână zestre inatacabilă a nulităţilor, o schimbare de guvern să nu mai fie cu putinţă“.

Sau, „S-au zidit fără îndoială multe palate în Bucureşti, s-a înmulţit numărul acelora care trăiesc numai în capitală sau numai în străinătate; ţara munceşte înzecit pentru a întreţine absenteismul şi luxul, precum şi pătura numeroasă de oameni care şi-au făcut din politică o profesie lucrativă”.

Eminescu în Cartea Recordurilor

Cu poemul Luceafărul, la care marele poet a lucrat nouă ani şi jumătate, a făcut zeci de variante şi peste 3 mii de modificări, Eminescu a intrat, în 2009, şi în Guinness Book of Records. Cu cele 98 de strofe, Luceafărul a fost omologat drept cel mai lung poem de dragoste.

Ca recunoaştere a universalităţii sale, la 100 de ani de la moartea poetul naţional, anul 1989 a fost declarat de UNESCO, “Anul internaţional Eminescu”, şi tot UNESCO a decis ca Mihai Eminescu să fie declarat poetul anului 2000.

De asemenea, NASA a numit cu numele lui Eminescu un crater cu un diametru de 125 de kilometri de pe planeta Mercur.

Iar, în catalogul planetelor mici („Minor Planet Names – alphabetical list) printre cele 233.943 de planete din Univers care poartă un nume, la poziția 9.495 se află şi Planeta Eminescu.

Maraton de spectacole la Teatrul Bulandra

𝐓𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐁𝐮𝐥𝐚𝐧𝐝𝐫𝐚, în parteneriat cu 𝐓𝐞𝐥𝐞𝐯𝐢𝐳𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐚̆, celebrează 𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 printr-un maraton de proiecții ale unor spectacole de referință din repertoriul său și prin portrete ale câtorva dintre artiștii săi emblemă pentru teatrul și filmul românesc.

Va fi un maraton teatral și cinematografic care va traversa, prin intermediul celor 12 ore de materiale video document din Arhiva TVR, o parte din istoria Teatrului Bulandra și a poveștilor legendare spuse pe scenele sale.

Evenimentul se va desfășura 𝐣𝐨𝐢, 𝟏𝟓 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞, 𝐥𝐚 𝐒𝐚𝐥𝐚 𝐋𝐢𝐯𝐢𝐮 𝐂𝐢𝐮𝐥𝐞𝐢 (𝐈𝐳𝐯𝐨𝐫) 𝐚 𝐓𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐁𝐮𝐥𝐚𝐧𝐝𝐫𝐚, începând cu 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟎:𝟎𝟎 și până la 𝐨𝐫𝐚 𝟐𝟐:𝟎𝟎, 𝐢𝐚𝐫 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐬𝐮𝐥 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫, 𝐢̂𝐧 𝐥𝐢𝐦𝐢𝐭𝐚 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐬𝐩𝐨𝐧𝐢𝐛𝐢𝐥𝐞.

𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫:

𝟏𝟎:𝟎𝟎 – Portret de regizor / 𝐀𝐋𝐄𝐗𝐀𝐍𝐃𝐑𝐔 𝐃𝐀𝐑𝐈𝐄 (durată 30 min.)

𝟏𝟏:𝟎𝟎 – 𝐃𝐈𝐌𝐈𝐍𝐄𝐀𝐓̦𝐀 𝐏𝐈𝐄𝐑𝐃𝐔𝐓𝐀̆ , de Gabriela Adameşteanu, spectacol Bulandra din Arhiva TVR

Regia: Cătălina Buzoianu, (durata 3h 40min)

– Portret de actriță / 𝐓𝐀𝐌𝐀𝐑𝐀 𝐁𝐔𝐂𝐈𝐔𝐂𝐄𝐀𝐍𝐔 (durată 30 min)

𝟏𝟓:𝟎𝟎 – 𝑮𝑰𝑵-𝑹𝑼𝑴𝑴𝒀, de Donald Coburn, spectacol Bulandra din Arhiva TVR

Regia și decor: Liviu Ciulei (durata: 1 h 35 min)

– Portret de actriță / 𝐆𝐈𝐍𝐀 𝐏𝐀𝐓𝐑𝐈𝐂𝐇 (durată 25 min.)

𝟏𝟕:𝟎𝟎 – 𝑻𝑶𝑴𝑨 𝑫𝑼𝑷𝑨̆ 𝑫𝑶𝑼𝑨̆𝒁𝑬𝑪𝑰 𝑫𝑬 𝑨𝑵𝑰 , documentar din Arhiva TVR

Regia: Dominic Dembinski, (durata 1h 20)

-Portret de actor / 𝐎𝐂𝐓𝐀𝐕𝐈𝐀𝐍 𝐂𝐎𝐓𝐄𝐒𝐂𝐔 (durată 30 min)

𝟏𝟗:𝟎𝟎 – 𝑼𝑵𝑪𝑯𝑰𝑼𝑳 𝑽𝑨𝑵𝑬𝑨, de Anton Pavlovici Cehov, spectacol Bulandra din Arhiva TVR

Regia: Yuri Kordonsky

Accesul este gratuit în limita locurilor disponibile