Update | Ziua Marinei 2026. Mii de persoane participă la Constanța la manifestări. Mesajele transmise de Ilie Bolojan și Nicușor Dan | Video
Mii de turişti şi constănţeni participă sâmbătă dimineaţă la manifestările de Ziua Marinei, care au loc în fiecare an în municipiul Constanţa. Premierul demis Ilie Bolojan participă la acest eveniment, alături de ministrul Apărării Radu Miruţă şi de ministrul de Interne Cătălin Predoiu. Totuși, preşedintele Nicuşor Dan nu este prezent, Administraţia Prezidenţială fiind reprezentată la eveniment de consilierul prezidenţial Marius Lazurca.
Manifestările de Ziua Marinei au debutat, sâmbătă, la ora 10.00, şi au loc pe faleza din faţa clădirii Comandamentului Flotei, dar şi pe mare.
UPDATE: Nicuşor Dan, mesaj de Adormirea Maicii Domnului şi de Ziua Marinei: Vă urez linişte sufletească şi bucurie alături de cei dragi
Preşedintele Nicuşor Dan a transmis un mesaj de Adormirea Maicii Domnului şi de Ziua Marinei, dorind tuturor linişte sufleteascǎ şi bucurie alături de cei dragi. El mulţumeşte marinarilor militari şi civili, despre care afirmă că şi-au ales o profesie care cere disciplină, competenţă şi curaj.
”Marea nu face niciodată concesii, iar cei care o cunosc învaţă că încrederea se câştigă prin pregătire, solidaritate şi respect pentru colegi şi pentru misiune. Aceste valori care definesc Marina Română de generaţii sunt un reper pentru întreaga noastră societate”, afirmă preşedintele, care absentează pentru al doilea an de la ceremoniile organizate la Constanţa de Ziua Marinei. Mesajul Administraţiei prezidenţiale la eveniment a fost citit de consilierul prezidenţial Marius Lazurca.
”În ziua Adormirii Maicii Domnului, vǎ urez linişte sufleteascǎ şi bucurie alături de cei dragi. Celor care îşi sărbătoresc astăzi ziua numelui, La mulţi ani, sănătate şi împliniri. Celebrăm astăzi si Ziua Marinei. Dintotdeauna, cei care au plecat pe mare au dus cu ei, alături de curaj, şi credinţa în întoarcerea cu bine acasă”, a scris preşedintele pe Facebook.
El aminteşte că, în ultimii ani, Marea Neagră a devenit o zonă crucială pentru securitatea Europei şi locul din care începe una dintre cele mai importante responsabilităţi ale noastre faţă de securitatea europeană, un spaţiu în care România îşi afirmă interesele strategice şi îşi proiectează viitorul.
”Totodată, Marea Neagră înseamnă şi comerţ, energie, conectivitate. Portul Constanţa, Dunărea, industria navală, resursele energetice alcătuiesc împreună una dintre cele mai importante oportunităţi strategice pe care România le-a avut în ultimele decenii. Avem nevoie, aşadar, de viziune şi consecvenţă pentru a transforma regiunea Mării Negre într-unul dintre principalele motoare ale dezvoltării ţării noastre. În această zi de sărbătoare, le mulţumesc tuturor marinarilor militari şi civili. Şi-au ales o profesie care cere disciplină, competenţă şi curaj. Marea nu face niciodată concesii, iar cei care o cunosc învaţă că încrederea se câştigă prin pregătire, solidaritate şi respect pentru colegi şi pentru misiune. Aceste valori care definesc Marina Română de generaţii sunt un reper pentru întreaga noastră societate”, mai spune preşedintele.
UPDATE: Bolojan, la Constanţa: Sunt aici în semn de respect faţă de Marina Română
Premierul demis Ilie Bolojan a afirmat sâmbătă că este prezent la manifestările de Ziua Marinei de la Constanţa în semn de respect faţă de Marina Română şi a adăugat că într-o vreme în care securitatea la graniţa de est nu mai este un fapt împlinit, într-o vreme în care navigaţia sigură prin Marea Neagră este o miză zilnică, dotările, curajul şi profesionalismul Forţelor Navale contează mai mult ca oricând.
”Sunt aici în semn de respect faţă de Marina Română. Într-o vreme în care securitatea la graniţa de est nu mai este un fapt împlinit, într-o vreme în care navigaţia sigură prin Marea Neagră este o miză zi de zi şi nu o certitudine, dotările pe care le au la dispoziţie Forţele noastre Navale, curajul şi profesionalismul acestora contează mai mult ca oricând. Marina noastră nu este doar o instituţie care formează oameni şi caractere”, a declarat Ilie Bolojan, sâmbătă, la Constanţa.
El a precizat că România îşi va apăra oamenii şi investiţiile din Marea Neagră, dar şi dreptul de a naviga liberi în Marea Neagră.
”Marina noastră este şi o promisiune, o promisiune că în aceste vremuri, oricât ar fi de tulburi apele în jurul nostru, România îşi va apăra graniţele, nu doar cele pe care le vedem pe hărţi, ci şi cele pe care le simţim atunci când valurile mării se sparg la ţărm, o promisiune că ne vom apăra oamenii şi investiţiile din Marea Neagră şi o promisiune că vom apăra dreptul nostru de a naviga liberi în Marea Neagră şi pe mările lumii”, a mai transmis premierul demis.
El a încheiat discursul mulţumind celor care ”veghind pe mare, ne permit nouă să dormim liniştiţi pe uscat”.
”Sunt aici să mulţumesc tuturor celor care, veghind pe mare, ne permit nouă să dormim liniştiţi pe uscat, să le mulţumesc celor care îi susţin, familiilor acestora, constructorilor de navă, lucrătorilor portuari, să mulţumesc tuturor partenerilor noştri cu care colaborăm pentru securitatea graniţei noastre de est şi în Marea Neagră. Sunt aici să mulţumesc şi cetăţenilor din Constanţa, pentru că acest mare oraş va rămâne inima Marinei Române. La mulţi ani tuturor marinarilor noştri. La mulţi ani Marinei Române! Dumnezeu să aibă în pază România!”, a mai declarat Ilie Bolojan.
Exerciții militare cu 3.500 de militari români și străini
Mii de persoane urmăresc exerciţiile militare care vor fi prezentate cu acest prilej.
La acest eveniment vor lua parte peste 3500 de militari români şi străini. De asemenea, la secvenţele de instruire de pe mare şi din zona costieră, vor participa, în total, peste 50 de nave şi ambarcaţiuni, 15 aeronave militare şi civile, două transportoare amfibii blindate şi cinci piese de artilerie”, au arătat aceştia.
Forţele Navale Române vor conduce exerciţiul dedicat Zilei Marinei Române şi vor lua parte la acesta cu 42 de nave şi ambarcaţiuni, un elicopter IAR 330 Puma Naval şi două transportoare amfibii blindate.
La ediţia din acest an, vor participa, în premieră, corveta „Contraamiral August Roman” – 261 şi vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, recent intrate în serviciul Forţelor Navale Române. Printre navele care se vor afla în dispozitivul de pe mare se numără fregata „Mărăşeşti” – 111, fregata „Regele Ferdinand” – 221, fregata „Regina Maria” – 222, corveta 265 „Contraamiral Horia Macellariu”, nava purtătoare de rachete 190 „Lăstunul”, nava maritimă pentru scafandri „Grigore Antipa”, vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” şi dragorul maritim 30 „Sublocotenent Alexandru Axente”.
De asemenea, la acest exerciţiu vor participa patru nave ale Gărzii de Coastă, două nave ale Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare şi o navă a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Componenta aeriană naţională a exerciţiului va fi completată cu trei elicoptere IAR 330 Puma, două aeronave F-16 Fighting Falcon şi o aeronavă C 27-J Spartan ale Forţelor Aeriene Române, un elicopter UH-60 Black Hawk al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi cinci avioane ale Aeroclubului României.
Reprezentanţii Forţelor Navale Române au precizat că forţele armate străine vor fi reprezentate de două nave ale Forţelor Navale ale Turciei, o fregată şi o corvetă, o navă a Gărzii de Coastă a Turciei, o navă a Gărzii de Coastă a Bulgariei, două avioane F-18 Hornet ale Forţelor Aeriene Spaniole din Poliţia Aeriană Întărită a NATO şi avionul de patrulare maritimă Atlantique 2 al Marinei Militare Franceze.
Activităţile pe mare vor debuta cu tradiţionala sosire a Zeului Neptun, care va trece printr-o „poartă de apă” realizată de două remorchere maritime, timp în care pe faleză vor fi desfăşurate jocuri marinăreşti, iar, ulterior, corveta „Contraamiral August Roman” – 261 va executa salutul de deschidere a exerciţiului.
De asemenea, exerciţiul va cuprinde secvenţe de luptă antimină, respingere a atacului aviaţiei inamice, căutare şi atac asupra submarinului inamic, respingere a unui desant maritim, combatere a migraţiei ilegale şi căutare şi salvare pe mare.
Premierul Ilie Bolojan şi-a anunţat participarea la aceste manifestări. Preşedintele Nicuşor Dan nu are program public sâmbătă, ceea ce înseamnă că pentru al doilea an consecutiv nu va participa la ceremoniile de la Constanţa. Nici anul trecut preşedintele nu a fost prezent la Ziua Marinei, optând pentru participarea la ceremonii religioase la Mănăstirea Sâmbăta.
Ulterior, șeful statului a explicat că a dorit să rupă tradiţia participării preşedintelui la ceremoniile organizate la Constanţa de Ziua Marinei, precizând că aceasta ”nu înseamnă vreo lipsă de respect faţă de Armată”.
Creştinii prăznuiesc sâmbătă Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare, ocrotitoarea marinarilor
Creştinii prăznuiesc sâmbătă Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare, una dintre cele mai mari sărbători din an. Maica Domnului este şi ocrotitoarea marinarilor. De această zi sunt legate tradiţii, obiceiuri şi superstiţii, care pot fi încă întâlnite în diverse zone ale ţării.
Gradul înalt de cinstire acordată Maicii Domnului în cultul ortodox se vede şi prin numărul mare al sărbătorilor închinate prăznuirii ei.
Pe când sfinţii ceilalţi sunt, de regulă, pomeniţi o singură dată pe an, şi anume în ziua adormirii lor, Sfânta Fecioară Maria este prăznuită, în mod special, de mai multe ori în cursul anului bisericesc, prin praznice care cinstesc nu numai adormirea sau trecerea ei la cele veşnice, ci şi naşterea, dar şi unele minuni săvârşite prin puterea ei, după plecarea din viaţa aceasta.
Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, deşi mărturii despre existenţa ei nu avem decât începând din secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului începe să se dezvolte foarte mult, mai ales după Sinodul IV Ecumenic, care a hotărât că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu, cultul ei cunoscând de atunci o foarte mare dezvoltare.
Când a apărut marea sărbătoare
Locul de origine al sărbătorii este probabil Ierusalim, Oraşul Sfânt, unde se păstrează până astăzi, în apropierea Grădinii Ghetsimani, mormântul Maicii Domnului şi biserica zidită pe acest mormânt. În spatele mormântului Maicii Domnului din această biserică este pusă la închinare pentru pelerini icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, cunoscută sub numele de Ierusalimitissa.
Se pare că generalizarea Praznicului Adormirii Maicii Domnului în Răsărit se datorează împăratului bizantin Mauriciu (528-603), care a rezidit Biserica Maicii Domnului din Ghetsimani şi care a fixat definitiv şi data sărbătoririi ei la 15 august.
În Apus, sărbătoarea a fost generalizată puţin mai târziu de către Papa Teodor I (642-649), care era originar din Ierusalim şi care a impus data de 15 august ca dată a sărbătoririi Adormirii Maicii Preacurate, ca şi în Răsărit.
Praznicul Adormirii Maicii Domnului se bucură de o mare cinstire în rândul credincioşilor, având o perioadă de două săptămâni de post, înaintea sărbătorii, ca perioadă de pregătire duhovnicească pentru acest eveniment sfânt din viaţa Maicii Domnului. În seara dinaintea sărbătorii se săvârşeşte în toate bisericile Vecernia cu Litie şi chiar Privegherea întreagă, adică şi slujba Utreniei, urmată de cântarea Prohodului Maicii Domnului. Foarte multe mănăstiri din ţară adună cu prilejul acestui praznic sute şi mii de pelerini în jurul zidurilor lor, aceştia petrecând întreaga noapte în rugăciune, cântare şi priveghere.
