15 noiembrie, ziua în care suntem, oficial, 8 miliarde de oameni pe planetă. Care au fost cele mai importante momente din evoluția noastră
De astăzi, 15 noiembrie, suntem oficial 8 miliarde de oameni pe planetă. Nu știm dacă este neapărat o veste bună sau una mai puțin bună, știm, însă, că evoluția noastră pe pământ a avut câteva momente importante pe care le vom aminti în continuare.
Jumătate din populația lumii trăiește în China, India, SUA, Indonezia, Pakistan, Nigeria și Brazilia și, conform celor povestite de specialiști, foarte curând populația Indiei o va depăși pe cea a Chinei. Pe de altă parte, o chestiune care vine să contrazică o așteptare în ceea ce privește impactul pe care-l avem noi oamenii asupra siguranței acestei planete, arată că nu numărul nostru este cel mai important, ci veniturile pe care le avem, de fapt. Cu cât suntem mai bogați, cu atât distrugem mai mult, susțint specialiștii ONU.
„Țările unde consumul de resurse materiale şi emisiile de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor sunt cele mai ridicate, sunt în general cele în care venitul pe cap de locuitor este cel mai mare şi nu acolo unde populaţia creşte rapid”, scrie Agerpres.
„Impactul nostru asupra planetei este determinat mult mai mult de comportament decât de numărul nostru.”, explică și AFP Jennifer Sciubba, cercetător rezident la think-tank-ul Wilson Center.
Pe de altă parte, Sorin Cebotari, Doctor, fondatorul platformei InfoClima, a declarat în EXCLUSIVITATE pentru Mediaflux.ro, că nu numărul este o problemă, pe de altă parte, ci felul în care alegem să consumăm resursele.
„În sine, problema numărului de locuitori ai Terrei este o non-problemă. Am ajuns să urmărim îndeaproape acest număr pentru că înțelegem că la ritmurile actuale de consum, dar mai ales de risipă, planeta nu ne poate oferi îndeajuns. Acest lucru nu înseamnă că nu ar fi resurse îndeajunse pentru a ne asigura o viață confortabilă, fie că suntem 8 sau 10 miliarde, ci mai degraba că modul nostru actual de consum și risipă fac ca o bună parte din bunurile produse de noi să fie aruncate. Acest lucru e valabil și în cazul României unde studiul realizat de Food Waste Combat arată că noi cheltuim pe hrană aproximativ 40% din venituri, din hrana cumpărată circa 33-50% ajunge la gunoi. Practic, din 3 plase de cumpărături, cel puțin una ne este inutilă. Odată ajunsă la gunoi această hrană nu doar că înseamnă bani cheltuiți degeaba, înseamnă și poluarea atmosferică, emisii de dioxid de carbon și impact negativ asupra mediului.”.
De asemenea, specialistul ne oferă îndeamnă să privim Terra ca pe o Nava spațială cu resurse limitate.
„Pentru a putea înțelege necesitatea unui model economic alternativ, sustenabil, ar trebui să ne imaginăm planeta noastră ca pe o corabie spațială – ceea ce și este, dacă privim lucrurile puțin mai abstract. Această corabie spațială are de săvârșit o călătorie foarte lungă (probabil indefinită) și are la dispoziție numai resursele proprii, care au încăput la bord. Pentru o călătorie cât mai plăcută și fără turbulențe, e necesar să găsim cea mai eficientă și sustenabilă metodă de consum a resurselor pe care le avem.
Pentru a naviga cât mai mult și mai departe prin spațiu trebuie să luăm două măsuri cheie în privința resurselor noastre:
- Să minimizăm consumul de resurse finite
- Să maximizăm consumul de resurse regenerabile.”, conchide specialistul într-un articol publicat pe platforma Infoclima.ro.
Care au fost cele mai importante momente din evoluția noastră
Primii oameni au apărut în Africa, în urmă cu peste două milioane de ani. De atunci populația a crescut ajungând astăzi, iată, la deja peste 8 miliarde de locuitori ai acestei planete. Creștere, însă, nu a fost una constantă, iar aici devine interesantă întreaga poveste.
Cele mai vechi fosile ale primilor oameni cunoscuți datează de acum 2,8 milioane de ani și au fost găsite în estul Africii. Strămoșii noștri erau vânători-culegători și aveau puțini copii pentru a-și putea menține stilul de viață nomadic.
Când a avut loc primul baby boom
Primul salt demografic major a avut loc în epoca neolitică, în jurul anului 10.000 î.Hr. Atunci mamele au introdus în alimentația copiilor terciul, micșorând astfel perioada alăptării, favorizând așadar instalarea unei noi sarcini. În concluzie, acum numărul de copii în familie se mărește. Pe de altă parte și rata de mortalitate infantilă era extrem de ridicată, o treime dintre copii murind înainte de a împlini un an, iar o altă treime înainte de a împlini 18 ani.
„A existat o mortalitate uriașă, dar și un baby boom permanent”, a explicat Eric Crubezy, antropolog la Universitatea din Toulouse, Franța.
De la aproximativ șase milioane de locuitori în anul 10.000 î.Hr., populația globală a sărit la 100 de milioane în anul 2000 î.Hr. și apoi la 250 de milioane în primul secol al erei noastre, potrivit estimărilor INED.
Moartea Neagră, perioadă de timp care a dus la oprirea bruscă a populației în Evul Mediu
În 1346 s-a declanșat Moartea Neagră, pandemia care a apărut în Asia Centrală, unde este astăzi Kârgâzstanul, și care în doar opt ani, a omorât până la 60% din populațiile din Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Ca urmare a Morții Negre, populația umană a scăzut între 1300 și 1400, de la 429 la 374 de milioane de oameni.
Alte evenimente, cum ar fi Ciuma lui Iustinian, care a afectat Mediterana timp de două secole, între 541 și 767, și războaiele din Evul Mediu timpuriu din Europa de Vest, au cauzat, de asemenea, scăderi temporare ale numărului de oameni de pe Pământ.
O explozie a populației, în adevăratul sens al cuvântului, a avut loc începând cu secolul al XIX-lea, odată cu dezvoltarea medicinei moderne și industrializării agriculturii, iar între anii 1970 și 1980 descoperirile în domeniul cardiologiei au contribuit la reducerea mortalității în rândul persoanelor de peste 60 de ani.
Începând cu 1800, populația lumii a crescut de opt ori, de la un miliard la 8 miliarde de oameni, conform estimărilor. Specialiștii susțin că un mare aport la această dezvoltare puternică a avut-o apariția vaccinurilor în special vaccinul împotriva variolei, care a contribuit la eliminarea unuia dintre cei mai mari ucigași din istorie.
