A murit jurnalistul Patrick André de Hillerin, cunoscut mai ales pentru activitatea la Cațavencu, Academia Cațavencu și Cațavencii. Avea 52 de ani
Jurnalistul Patrick André de Hillerin a încetat din viaţă luni, 28 septembrie, la vârsta de 52 de ani. Fost jurnalist la Cațavencu, Academia Cațavencu și Cațavencii, acesta era în prezent editorialist la Gândul. El a fost găsit de prieteni în jurul orei 18:00, în comuna Jurilovca, judeţul Tulcea.
Ion Eugen, primar al Comunei Jurilovca, prieten şi apropiat al editorialistului, a declarat că a anunţat deja familia.
„Mâine (nr. marți) ne vom asigura că trupul său va ajunge la Bucureşti”, a spus Ion Eugen.
Cauza exactă a decesului nu este cunoscută deocamdată. Din iulie 1990, de la vârsta de 15 ani, de Hillerin a fost redactor la Academia Caţavencu, unde a lucrat timp de peste 20 de ani.
Ulterior, din iunie 2011 până în 2024 a fost jurnalist la Caţavencii. De un an era colaborator şi editorialist la Gândul.
Anunțul dispariției sale a fost făcut de publicația „Tulcea Noastră”, care a transmis un mesaj de condoleanțe familiei și celor care l-au cunoscut.
„Cu adâncă durere în suflet vă anunțăm dispariția prematură a colegului de breaslă Patrick André de Hillerin, la doar 52 de ani. Plecarea sa lasă în urmă un gol greu de cuprins în cuvinte și o profundă tristețe în rândul celor care l-au cunoscut, apreciat și respectat”, a transmis publicația.
Potrivit informațiilor disponibile în acest moment, Patrick André de Hillerin a fost găsit fără viață în comuna Jurilovca, județul Tulcea. Cauzele exacte ale decesului nu sunt deocamdată cunoscute, însă jurnalistul avea mai multe probleme medicale, printre care hipertensiune și diabet.
Patrick André de Hillerin, carieră de peste 30 de ani în presă
Patrick André de Hillerin a avut o carieră de peste trei decenii în presa românească. A început să scrie în presă în 1990, încă de la vârsta de 15 ani. Ulterior, a devenit cunoscut în special prin activitatea sa în presa satirică. A fost membru fondator al Academiei Cațavencu și, ulterior, al Cațavencii.
De-a lungul carierei, a colaborat cu publicații precum Libertatea, Săptămâna Financiară și Dilema. Totodată, a scris pentru emisiuni de televiziune precum „Jurnalul Academiei Cațavencu”, „Starea Nației”.
„Prin activitatea sa jurnalistică, prin vocea sa distinctă și prin pasiunea pentru adevăr, pentru meseria pe care a slujit-o, Patrick André de Hillerin și-a lăsat amprenta asupra presei românești”, a transmis „Tulcea Noastră”.
Patrick André de Hillerin: „A fost o onoare, mulțumesc pentru șansă!”
Într-un mesaj publicat pe 20 decembrie 2024, jurnalistul mărturisea că, deși debutase într-o publicație a Ligii Studenților, cea mai importantă parte a carierei sale a fost legată de Cațavencu, Academia Cațavencu și Cațavencii.
„Nu cred că e vreun secret, în lumea mică a celor care citesc ce scriu eu, că toată cariera mea, câtă o fi, e legată de Cațavencu/Academia Cațavencu”, scria jurnalistul.
Patrick André de Hillerin povestea că a început să scrie în aprilie 1990, când era elev în clasa a IX-a, și că a ajuns la Cațavencu la scurt timp după debut.
„N-am debutat în Cațavencu, ci într-o publicație efemeră a Ligii Studenților, în aprilie 1990, deși eu eram doar un elev de liceu, în clasa a IX-a. Dar am trecut repede la Cațavencu și multă vreme am fost de nedespărțit”, își amintea acesta.
De-a lungul timpului, a colaborat și cu alte publicații, printre care Săptămâna Financiară și Libertatea, însă considera că identitatea sa jurnalistică a fost construită în jurul publicațiilor Cațavencu.
„Dar baza mea, ca jurnalist, asta a fost: Cațavencu, Academia Cațavencu, Cațavencii”, scria Patrick André de Hillerin.
Jurnalistul vorbea cu recunoștință despre colegii alături de care a lucrat și despre ceea ce a învățat în cei aproape 35 de ani de presă.
„Pentru mine a fost, mai mult decât orice, o onoare să fiu alături de unii dintre cei mai inteligenți și talentați oameni pe care i-aș fi putut cunoaște”, mărturisea el.
Mesajul se încheia cu un omagiu adresat colegilor și cititorilor.
„Închei aproape 35 de ani din existența mea cu recunoștință față de toți oamenii ăștia, de la care- de la fiecare-am învățat enorm, și cu o necesară reverență în fața cititorilor noștri. Și am să repet: a fost o onoare, mulțumesc pentru șansă!”, încheia jurnalistul.
În 2002, după mai bine de un deceniu petrecut în zona Cațavencu, a făcut pentru o perioadă pasul spre publicitate. A lucrat copywriter la Saatchi & Saatchi, McCann Erickson și Graffiti BBDO. Experiența din publicitate nu a însemnat însă despărțirea de scris. Între 2005 și 2011 a avut o rubrică permanentă în Săptămâna Financiară, iar în această perioadă a lucrat și la proiectul online Happyfish.ro.
În 2011, după destrămarea vechii formule Academia Cațavencu, a fost parte din echipa care a lansat revista Cațavencii, alături de Doru Bușcu și o parte importantă dintre vechii colaboratori ai Academiei. A continuat să publice acolo ani la rând, ducând mai departe una dintre cele mai vechi tradiții ale presei satirice postdecembriste.
Stabilit la Tulcea în ultimii ani din viață
Legătura sa cu presa locală a fost la fel de importantă. Stabilit la Tulcea, a colaborat cu cotidianul Obiectiv de Tulcea încă din jurul anului 2010. În iunie 2017, a preluat conducerea editorială a ziarului, după ce anterior colaborase cu publicația în mai multe etape.
Din 17 octombrie 2018, Patrick André de Hillerin a devenit editorialist al Libertatea, unde publica de mai multe ori pe săptămână, continuând în paralel colaborarea cu Cațavencii și cu presa tulceană.
A scris de-a lungul carierei și pentru Dilema, iar experiența sa nu s-a limitat la presa scrisă. A contribuit la texte pentru emisiuni de televiziune precum Jurnalul Academiei Cațavencu, Starea Nației și România 9.
În 2015, a publicat volumul „Dumnezeu are legitimație de presă”, o selecție de texte apărute în Academia Cațavencu, Săptămâna Financiară și Cațavencii.
Cațavencii, text dedicat jurnalistului Patrick André de Hillerin (PAH)
Revista Cațavencii a publicat luni seară un text dedicat jurnalistului Patrick André de Hillerin (PAH), „cel mai tânăr jurnalist din istoria revistelor Cațavencu”, semnat de redactorul-șef al publicației, Doru Bușcu.
„Patrick s-a prăbușit la pământ într-o nenorocită zi de luni, la închiderea ediției print a ziarului. E o zi pe care a urât-o și pe care a iubit-o în cei mai mulți ani ai vieții lui, ziua când trebuia să-și predea textele, ziua în care se striga în redacție, se înjura și se râdea în hohote”, scrie Doru Bușcu, într-un text intitulat „Patrick a murit”.
PAH a ajuns foarte de tânăr în redacția „Academia Cațavencu”, un mediu extrem de competitiv și unde s-a construit una dintre legendele independenței presei românești de după căderea comunisului. Scria ușor, mult și cu un talent special, potrivit mărturiilor foștilor săi colegi, de-a lungul timpului. Mulți ani de zile s-a ocupat de unele dintre investigațiile care apăreau în Pagina a treia a „Academiei Cațavencu”. Odată cu plecarea echipei, PAH a mers și el la „Cațavencii”.
„A fost cel mai tînăr jurnalist din istoria revistelor Cațavencu. A venit în redacție la 14 ani și, cu scurte întreruperi, a stat pînă acum cîțiva ani. A fost reporter, jurnalist de investigație, autor de interviu, editorialist, a făcut umor la nivelul de sus al grupului, a condus redacția. Dar, înainte de toate, a fost un talent nativ, rar și irepetabil”, își amintește Doru Bușcu.
„A murit înainte de a-și scrie cărțile de literatură, fiindcă jurnalismul și deriva existențială i-au tot amînat acest vis. Așa că opera lui rămîne doar în memoria scurtă a tiparului, rătăcind o vreme pe internet. Dar aventura lui umană rămîne vie, agățată de spiritul anilor de atunci, anii tinereții noastre, cînd ne luptam între noi pentru un cuvînt, o idee, o țigară, o propoziție șlefuită la nesfîrșit”, mai scrie Bușcu.
Pariul făcut în redacție
Colaboratorul de lungă durată al lui PAH își amintește și cum își trăia jurnalistul meseria: cu nopți pierdute, tutun și o preocupare dusă până la obsesie pentru textul perfect.
„S-a pus cîndva, acum douăzeci de ani, un pariu în redacție: cine moare primul? «Patrick», a zis o jurnalistă americană, venită să ne învețe cum să vindem publicitate, îngrozită de halul în care se fuma și se bea, cu tînărul de 21 de ani, înalt și palid, conducînd banchetul. Noi am făcut alt clasament și, pînă astă seară, n-a existat un rezultat clar. Toți eram vii. Mi-l imaginez acum pe Patrick râzând de propria moarte, zicând: «Am câștigat pariul»”, și-a încheiat Doru Bușcu textul.
