Actuala criză a petrolului și gazelor, mai gravă decât cele din 1973, 1979 și 2022 la un loc. Avertismentul directorului AIE
Actuala criză a petrolului şi gazelor provocată de blocarea Strâmtorii Ormuz este „mai gravă decât cele din 1973, 1979 şi 2022 la un loc”, a declarat Fatih Birol, şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), pentru ziarul Le Figaro, relatează Reuters.
„Lumea nu a mai cunoscut niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”, a spus el în interviul acordat ziarului francez, publicat în ediţia de marţi.
Birol a afirmat că ţările europene, precum şi Japonia, Australia şi altele vor avea de suferit, dar ţările cele mai expuse riscului sunt ţările în curs de dezvoltare, care vor suferi din cauza preţurilor mai mari la petrol şi gaze, a preţurilor mai mari la alimente şi a unei accelerări generale a inflaţiei.
Ţările membre ale AIE au convenit luna trecută să elibereze o parte din rezervele lor strategice. O parte din acestea au fost deja eliberate, iar procesul continuă, a spus Birol.
Ca reacţie la atacurile Israelului şi ale SUA, Iranul a blocat aproape în totalitate traficul prin Strâmtoarea Ormuz, prin care circulă în mod regulat aproximativ 20% din petrolul şi gazul mondial, provocând o creştere bruscă a preţurilor la energie.
Închiderea Strâmtorii Ormuz creează câştigători şi pierzători între statele petroliere din Orientul Mijlociu
Închiderea Strâmtorii Ormuz şi creşterea puternică a preţurilor globale ale petrolului au adus câştiguri financiare pentru Iran, Oman şi Arabia Saudită, în timp ce alte state din regiune care nu au rute alternative de export au pierdut miliarde de dolari, potrivit unei analize Reuters.
Iranul a închis efectiv strâmtoarea, o rută prin care trece aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol şi gaze naturale lichefiate, după ce loviturile aeriene ale Statelor Unite şi Israelului asupra Iranului, la sfârşitul lunii februarie, au declanşat extinderea conflictului.
Ulterior, Teheranul a anunţat că va permite tranzitul navelor care nu au legături cu Statele Unite sau Israelul. În consecinţă, unele petroliere au reuşit să traverseze strâmtoarea, însă pieţele energetice au fost puternic perturbate. Preţul petrolului Brent a crescut cu 60% în luna martie, cea mai mare creştere lunară din istorie.
Impactul asupra statelor producătoare de petrol din Orientul Mijlociu depinde în mare măsură de geografie. Deşi Iranul controlează strâmtoarea, Oman, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite pot evita această rută prin conducte şi porturi alternative.
În schimb, exporturile de petrol din Irak, Kuweit şi Qatar au fost practic blocate, deoarece aceste state nu dispun de rute alternative către pieţele internaţionale.
