Un studiu recent realizat pe un eșantion de peste 340.000 de persoane evidențiază că tipul de alcool consumat poate influența riscul de deces prematur. Cercetarea, publicată în Nutrition Journal, a analizat diferențele dintre consumul de bere, vin și băuturi spirtoase în ceea ce privește mortalitatea prin cancer și boli cardiovasculare.
Analiza a utilizat date din UK Biobank, o bază de date biomedicală din Marea Britanie, incluzând participanți cu o vârstă medie de aproximativ 56 de ani. Monitorizarea a durat în medie 13,4 ani, timp în care au fost înregistrate 22.381 de decese.
Persoanele care consumau cantități mari de alcool aveau un risc sporit de deces din toate cauzele, comparativ cu cei care nu consumau sau consumau foarte rar alcool. Consumul ridicat de bere și cidru a fost asociat cu o mortalitate mai mare atât generală, cât și specifică, incluzând cancer și boli cardiovasculare.
De asemenea, chiar și consumul redus de bere sau cidru a fost corelat cu o creștere a mortalității prin cancer. Consumul de băuturi spirtoase a fost legat de un risc crescut de deces chiar și la niveluri scăzute de consum.
Rezultatele pentru vin au fost distincte. Persoanele care consumau cantități mici de vin, în special vin roșu, au prezentat o mortalitate redusă în comparație cu cei care consumau foarte puțin sau deloc. Consumul redus sau moderat de vin roșu a fost asociat cu un risc mai mic de deces din toate cauzele, inclusiv bolile cardiovasculare.
Totuși, consumul ridicat de vin roșu a fost corelat cu un risc sporit de mortalitate generală și prin cancer. În cazul vinului alb și al vinului fortificat, consumul crescut a fost asociat cu o mortalitate mai mare din toate cauzele, inclusiv cancer.
Cercetătorii avertizează că aceste asocieri nu confirmă efecte protectoare ale vinului roșu, diferențele putând fi influențate de alți factori precum dieta sau nivelul de activitate fizică.
Un rezultat semnificativ al studiului vizează creșterea riscului de mortalitate prin cancer chiar și la consum moderat de alcool. Au fost analizate 20 de categorii de cancere, iar pentru 15 dintre acestea s-au identificat asocieri între consumul total sau tipul de alcool și creșterea mortalității.
Printre cancerele implicate se numără cele ale capului și gâtului, sistemului respirator, aparatului digestiv, ficatului, vezicii biliare, precum și anumite tipuri hematologice, mamare și genitale.
Studiul a investigat și relația dintre momentul consumului de alcool și riscul de deces. Consumul de alcool în timpul meselor a fost asociat cu o mortalitate mai redusă, în timp ce consumul în afara meselor a avut efecte negative mai pronunțate, mai ales la niveluri ridicate de consum.
Cu toate acestea, cercetătorii nu au demonstrat că asocierea alcoolului cu mesele reduce în mod direct efectele nocive, menționând că obiceiurile alimentare și stilul de viață pot influența aceste rezultate.
Participanții au fost împărțiți în categorii în funcție de cantitatea de alcool pur consumată. Grupul de referință a inclus neconsumatorii și consumatorii ocazionali, cu un consum de până la 20 de grame pe săptămână.
Consumul redus a fost definit pentru bărbați ca peste 20 de grame pe săptămână, dar cel mult 20 de grame pe zi, iar pentru femei peste 20 de grame pe săptămână, dar cel mult 10 grame pe zi. Consumul moderat s-a situat între 20 și 40 de grame pe zi pentru bărbați și între 10 și 20 de grame pe zi pentru femei, iar consumul ridicat a depășit aceste limite.
Pentru referință, 20 de grame de alcool pur corespund aproximativ unei beri de 500 ml cu 5% alcool sau unui pahar de vin de 200 ml.
Autorii studiului subliniază că acesta are caracter observațional, astfel încât poate identifica asocieri, dar nu și relații cauzale directe între consumul de alcool și mortalitate. Datele privind consumul de alcool au fost auto-raportate și colectate preponderent la începutul perioadei de monitorizare.
De asemenea, majoritatea participanților (96,3%) erau persoane albe, ceea ce poate limita aplicabilitatea rezultatelor la alte grupuri populaționale. Cercetătorii au ajustat analizele pentru factori precum vârsta, sexul, fumatul, activitatea fizică, alimentația și istoricul medical, dar nu pot exclude influența unor factori necontrolați.
Concluzia principală indică faptul că un consum ridicat de alcool, indiferent de tipul băuturii, este asociat cu un risc crescut de deces, iar consumul moderat crește riscul de mortalitate prin cancer. Organizația Mondială a Sănătății avertizează că nu există un nivel sigur de consum de alcool din punct de vedere al sănătății.