Adrian Negrescu, adevărul despre încadrarea României în categoria „junk”. Pensiile ar putea rămâne înghețate, iar salariile bugetarilor s-ar reduce
O posibilă retrogradare a României în categoria „junk” ar putea avea impact semnificativ asupra finanțelor publice. În acest context, autoritățile ar putea lua în considerare înghețarea pensiilor și reducerea salariilor din sectorul bugetar, potrivit economistului Adrian Negrescu.
Calificativele agențiilor de rating
Specialistul avertizează că o astfel de măsură ar genera o presiune considerabilă asupra bugetului de stat, afectând stabilitatea financiară a țării.
România a evitat retrogradarea la categoria „junk” după ce agenția Fitch a menținut calificativul țării la BBB-, ultimul nivel din categoria recomandată investițiilor („investment grade”), însă cu perspectivă negativă.
De asemenea, agenția Moody’s a emis un avertisment privind riscurile instabilității politice, care ar putea afecta procesul de consolidare fiscală în România.
Ce înseamnă, de fapt, retrogradarea la „junk”
Trecerea în categoria „junk” nu înseamnă automat că statul nu își mai poate plăti pensiile sau salariile. Principala consecință ar fi creșterea costurilor de împrumut pentru România și dificultăți mai mari în atragerea finanțării necesare acoperirii deficitului bugetar. În aceste condiții, Guvernul ar putea fi obligat să adopte noi măsuri de austeritate pentru reducerea cheltuielilor.
„Dacă România se duce în junk, statul va fi nevoit să își regândească finanțele publice și nu este exclus ca printre victime să se afle și pensionarii care, pentru al treilea an la rând, să se trezească cu pensiile înghețate”, a declarat Adrian Negrescu pentru Newsweek.
La ora actuală, Legea nr. 141/2025 stabilește că valoarea punctului de referință rămâne la 81 de lei pe parcursul anului 2026, iar mecanismul anual de indexare este programat să fie reluat în ianuarie 2027. O nouă amânare ar necesita însă modificarea legislației.
Economistul avertizează că efectele unei eventuale retrogradări nu s-ar opri la pensii: „Nu este exclus, totodată, ca salariile din sectorul bugetar să fie reduse, având în vedere că problemele de finanțare ale statului s-ar accentua semnificativ și am avea nevoie, probabil, și de un acord de finanțare cu FMI”.
O eventuală retrogradare a ratingului de credit al României ar putea determina costuri mai ridicate pentru împrumuturile statului. Aceasta ar putea impune Guvernului reducerea unor cheltuieli, înghețarea anumitor venituri sau creșterea taxelor, ori o combinație a acestor măsuri.
Adrian Negrescu a menționat că, în scenarii extreme, o majorare a TVA-ului la 24% ar putea fi luată în calcul pentru a spori veniturile bugetare.
Economistul estimează că o astfel de situație este puțin probabilă
„Vorbim, bineînțeles, de un scenariu extrem care are mici șanse să devină realitate. Sunt aproape sigur că Moody’s și S&P ne vom menține ratingul pentru a nu accentua și mai mult problemele financiare cu care se confruntă România”, a mai spus Adrian Negrescu.
La începutul lunii august, agenția Fitch a reconfirmat ratingul de credit al României la nivelul BBB-, menținând însă perspectiva negativă. Aceasta decizie reflectă riscurile asociate instabilității politice și dificultățile în reducerea deficitului bugetar.
De asemenea, agenția Moody’s a păstrat calificativul României la Baa3, cu perspectivă negativă. Moody’s avertizează că prelungirea incertitudinii politice ar putea afecta procesul de consolidare fiscală și implementarea reformelor necesare.
