Afacerea ”Pfizergate”. Noi probleme pentru Ursula von der Leyen
Afacerea ”Pfizergate”. Termenul-limită pentru ca Comisia Europeană să conteste o hotărâre a unei instanțe a UE privind schimbul de mesaje text dintre președinta Ursula von der Leyen și un producător de vaccinuri, în timpul vârfului pandemiei de COVID-19, a expirat.
Afacerea ”Pfizergate”
Aceasta înseamnă că decizia Curții Generale a UE din luna mai rămâne definitivă. Instanța a decis că Comisia nu a reușit să explice de ce mesajele schimbate între von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, nu conțineau informații importante care ar fi impus păstrarea lor oficială.
În cazul devenit cunoscut drept „Pfizergate”, jurnaliștii au solicitat accesul la aceste mesaje după ce, într-un interviu acordat The New York Times în 2021, von der Leyen a dezvăluit că a făcut schimb de SMS-uri cu Bourla înainte de încheierea unui acord privind achiziționarea de vaccinuri în valoare de mai multe miliarde de euro între Pfizer și UE.
Cazul a devenit un punct sensibil pentru activiștii pentru transparență, care au susținut că evidențiază lipsa de responsabilitate din cadrul Comisiei conduse de Ursula von der Leyen — dar și pentru cei care s-au opus de la bun început utilizării vaccinului, potrivit Politico.
Moțiunea de cenzură
Termenul-limită pentru ca executivul UE să conteste decizia la cea mai înaltă instanță a Uniunii, Curtea de Justiție a UE, a expirat la începutul lunii, fără ca Comisia să depună apel, a confirmat un purtător de cuvânt al instanțelor europene.
La începutul lunii iulie, Ursula von der Leyen s-a confruntat cu o moțiune de cenzură în Parlamentul European, ca urmare a acestui caz, inițiată de europarlamentarul român Gheorghe Piperea.
Deși președinta Comisiei Europene a trecut cu ușurință de votul de cenzură, după ce majoritatea eurodeputaților i-au susținut conducerea, dezbaterea a marcat prima dată când Ursula von der Leyen s-a apărat public în legătură cu acest caz. În fața parlamentarilor reuniți la Strasbourg, ea a declarat că unele dintre acuzațiile aduse împotriva sa sunt „pur și simplu minciuni”.
Se invocă transparența și comunicarea
Totuși, faptul că Comisia nu a contestat hotărârea instanței nu înseamnă automat că mesajele vor fi făcute publice.
Instanța a recunoscut că recuperarea mesajelor text ar fi dificilă, iar un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că, în conformitate cu decizia judecătorească, instituția va furniza „o explicație mai detaliată privind motivul pentru care nu deține documentele solicitate”.
Același purtător de cuvânt a subliniat că instanța „nu a pus sub semnul întrebării politica Comisiei privind înregistrarea documentelor în contextul accesului public” și a adăugat că executivul UE „rămâne pe deplin angajat în menținerea transparenței, responsabilității și a unei comunicări clare cu toate părțile interesate, inclusiv instituțiile UE, societatea civilă și reprezentanții de interese”.
