AfD a câtigat la pas alegerile din Saxonia-Anhalt, cu un procent covârșitor, la un pas de majoritate absolută. Cancelarul Merz, pus într-o situaţie dificilă
Partidul „Alternativa pentru Germania” (AfD) a obţinut duminică 43,8% din voturi la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, conform rezultatelor oficiale preliminare, devenind astfel cel mai mare partid, dar fără a atinge majoritatea necesară pentru a forma guvernul în parlamentul regional, relatează dw.com.
Şase partide vor fi reprezentate în parlamentul regional al Saxoniei-Anhalt:
Alternativa pentru Germania (AfD) — 43,8%, 39 de locuri
Uniunea Creştin-Democrată (CDU) — 17,2%, 15 locuri
Partidul Social-Democrat (SPD) — 9,3%, 8 locuri
Partidul Verde — 8,9%, 8 locuri
Partidul de Stânga — 8,6%, 8 locuri
Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW) — 5,3%, 5 locuri
Între timp, Partidul Liberal Democrat (FDP), orientat către mediul de afaceri, a obţinut doar 2,6% din voturi, nereuşind să atingă pragul electoral de 5%, arată DW.com.
Conform rezultatelor preliminare, rata de participare la vot a fost de aproape 78%, cea mai ridicată din Saxonia-Anhalt de la reunificarea Germaniei în 1990.
Cancelarul Merz, într-o situaţie dificilă după triumful electoral al AfD
Cancelarul german Friedrich Merz se află luni în faţa provocării de a reacţiona la triumful electoral al partidului anti-imigraţie şi pro-rus AfD în Saxonia-Anhalt, un scrutin care plasează extrema dreaptă într-o poziţie favorabilă pentru a conduce o regiune germană pentru prima dată după 1945, relatează AFP.
De la preluarea puterii în mai 2025, liderul conservator a înregistrat o serie de eşecuri, el care promisese să stopeze ascensiunea partidului AfD, devenit a doua forţă politică a ţării în urma alegerilor parlamentare de anul trecut.
Acesta a dus o politică economică liberală şi a redus imigraţia. Însă, în final, extrema dreaptă, condusă de carismaticul Ulrich Siegmund, în vârstă de 35 de ani, a provocat o înfrângere istorică partidului cancelarului, CDU, cu 44% din voturi faţă de mai puţin de 18%.
Merz, „un foarte bun agent de campanie electorală pentru AfD”
Marele câştigător a făcut o remarcă ironică duminică, calificându-l pe Merz drept „un foarte bun agent de campanie electorală pentru AfD”.
Conform proiecţiilor postului public de televiziune german, AfD (Alternativa pentru Germania) mai are nevoie de trei mandate în parlamentul regional pentru a atinge majoritatea absolută de 42 de mandate.
Ar fi vorba, aşadar, fie de a atrage câţiva aleşi din alte partide, fie de a forma alianţe cu BSW, o mică formaţiune de stânga pro-rusă, care se află în poziţia de a decide soarta guvernului.
Se deschide, fără îndoială, o perioadă de incertitudine şi negocieri în Saxonia-Anhalt.
Dar rezultatul constituie un adevărat cutremur, având în vedere cât de profund înrădăcinată rămâne în Germania cultura pocăinţei pentru crimele nazismului. Clasa politică se străduieşte de ani de zile să sublinieze legăturile dintre AfD şi mişcările neonaziste, pentru a-i stopa ascensiunea, dar rezultatul scontat este fix invers.
AfD, fondat în 2013
Fondat în 2013 ca partid eurosceptic, Alternativa pentru Germania s-a transformat într-un partid liberal anti-imigranţi, în special în estul sărăcit al ţării. La fel ca restul clasei politice, CDU exclude orice alianţă cu AfD.
Însă Ulrich Siegmund şi liderul naţional al AfD, Alice Weidel, au vorbit duminică seara despre „mâna întinsă”.
Luni, Merz se va reuni cu conducerea partidului său pentru a analiza înfrângerea, înainte de a se adresa presei.
CDU ar trebui să se alieze cu extrema stângă să guverneze în continuare
Singura modalitate prin care CDU ar putea continua să guverneze Saxonia-Anhalt ar fi o alianţă improbabilă cu toate celelalte partide, inclusiv cu extrema stângă.
Pentru deputatul CDU Sepp Müller, tocmai AfD este cea care „are mandatul de a forma un guvern” în această regiune.
Lars Klingbeil, vicecancelar social-democrat şi ministru al Finanţelor în guvernul de coaliţie al lui Merz, vede în victoria partidului AfD un „semnal adresat Berlinului”.
Pentru CDU, acest rezultat electoral este „mai mult decât o înfrângere grea”, analizează Oliver Lembcke, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Ruhr din Bochum, intervievat duminică de AFP, prevăzând „o reorganizare majoră a peisajului politic german”.
Cancelarul era deja slăbit de numeroasele dispute din cadrul coaliţiei sale. Economia stagnantă, inflaţia cauzată de războiul din Orientul Mijlociu, tensiunile cu Statele Unite şi ameninţarea rusă, care alimentează o reînarmare în ritm accelerat, reprezintă tot atâtea provocări pentru liderul german – şi muniţie pentru AfD.
Deja la începutul verii, Merz se confruntase cu zvonuri potrivit cărora unii lideri din tabăra sa doreau să-l înlocuiască.
Duminică seara, Torsten Frei, şeful deputaţilor conservatori şi fost şef de cabinet al cancelarului, a încercat să dezamorseze acest scenariu, îndemnând să nu se „tragă concluzii greşite”. „Este esenţial să fim şi să rămânem stabili”.
Merz nu va avea timp de răgaz, având în vedere că la 20 septembrie sunt programate alte două alegeri.
În Mecklenburg-Pomerania Occidentală, o altă regiune din est, AfD devansează, potrivit sondajelor, SPD-ul cu 35-37% faţă de 28-32%. La Berlin, CDU, AfD şi formaţiunea de stânga radicală Die Linke se află la un pas una de alta.
Reacţie dură din Polonia
Prim-ministrul polonez Donald Tusk a reacţionat la rezultatele alegerilor din landul german Saxonia-Anhalt, criticându-i pe cei din ţara sa care sărbătoresc succesul partidului de extremă dreapta AfD.
„În Polonia, doar idioţii sau trădătorii s-ar putea bucura de triumful AfD în Germania. S-au adunat destui dintre ei în rândurile Konfederacji şi PiS”, a scris Tusk pe X.
