Ajutoarele de stat, tăiate de noul Guvern. Condiția pusă pentru a primi în continuare banii
Conform programului de guvernare al partidelor din Coaliție, ajutoarele de stat sunt tăiate de noul Guvern. Vorbim despre ajutoarele sociale, adică venitul minim de incluziune, care se vor da doar cu anumite condiții. Și ajutoarele pentru handicap sunt vizate.
Ajutoarele de stat, tăiate de noul Guvern
Programul de guvernare al partidelor ce formează noua Coaliție este unul îndrăzneț și are în vedere sprijinirea celor aflați în nevoie și stimularea intrării lor pe piața muncii.
Printre acestea, guvernul Bolojan își propune stoparea creșterii nejustificate a numărului de beneficiari de ajutoare pentru handicap, precum și eliminarea posibilității de a cumula pensia cu salariul, pe lângă subvențiile acordate tinerilor și mamelor.
Prin programul de guvernare se mai urmărește reorganizarea serviciilor deconcentrate din subordinea Ministerului Muncii, limitarea perioadei de acordare a indemnizației de șomaj la maximum șase luni, revizuirea Codului muncii și a Legii dialogului social și chiar acordarea ajutoarelor sociale doar unde nu există locuri de muncă disponibile.
De altfel, ajutorul social sau venitul minim de incluziune așa cum este el denumit acum, este în vizorul autorităților de mai mulți ani de zile.
„Sunt anumite state ce au ajuns la concluzia că există un risc de abuz și de obicei au mers pe două soluții. În Germania, beneficiezi de ajutor, însă dacă ți se găsește un loc de muncă ești obligat să îl accepți, existând altfel riscul pierderii acelui ajutor.
Un al doilea model este în Ungaria, unde de asemenea există un venit minim garantat. Însă pentru a beneficia de acesta este nevoie ca persoanele beneficiare să presteze muncă în folosul comunității”, a explicat sociologul Robert Santa pentru Adevărul.
Propunerile fac parte dintr-un plan mai larg ce vizează reformarea sistemului de asistență socială și a legislației muncii.
Câți români iau ajutoare sociale
Conform datelor prezentate la solicitarea „Adevărul” de către Ministerul Muncii, în România au fost, în 2024, nu mai puțin de 259.418 beneficiari ai venitului minim de incluziune, ce a înlocuit ajutoarele sociale.
Venitul minim de incluziune este sprijinul financiar acordat de stat pentru a asigura nivelul de trai minimal, pentru familiile și persoanele singure aflate în situația de dificultate. Acesta a înlocuit ajutorul social şi alocaţia pentru susţinerea familiei, intrând în vigoare din data de 1 ianuarie 2024.
Conform informațiilor furnizate de către Ministerul Muncii, anul trecut nu mai puțin de 14.855 beneficiari ai venitului minim de incluziune au refuzat pur și simplu să presteze ore în folosul comunității ori să se prezinte la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă pentru a își căuta un job.
Asta deși legislația prevede clar că ”persoanele apte de muncă beneficiare de venit minim de incluziune au obligația să presteze, lunar, acțiuni sau lucrări de interes local și să își caute un loc de muncă prin intermediul agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă”.
Drept consecință, cei care au refuzat să muncească sau să își caute un loc de muncă au rămas fără venitul minim de incluziune.
Tot în 2024, cei mai mulți beneficiari ai venitului minim de incluziune au fost în județele Dolj (15.310), Bacău (12.820), Buzău (11.643), Suceava (11.537) și Teleorman (11.292).
De la 1 martie 2024, valoarea ajutorului lunar de incluziune pentru o persoană singură a fost stabilită la suma de 346 lei, pentru o familie cu copii – 879 lei și 504 lei pentru o persoană singură având vârsta peste 65 de ani.
