Alegeri în SUA. Americanii, așteptați marți la urne pentru a decide noua componență a Congresului de la jumătatea mandatului lui Donald Trump

Marți, 3 noiembrie, au loc alegerile de la jumătatea mandatului lui Donald Trump. Desfăşurate la jumătatea fiecărui mandat prezidenţial de patru ani, acestea nu îl implică pe preşedinte, dar în subsidiar reflectă direct activitatea lui, scrutinul căpătând valoare de referendum prezidenţial.

Votul anticipat se desfăşoară de câteva săptămâni înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie 2026, când alegătorii americani vor alege membrii Camerei Reprezentanţilor şi o parte dintre cei ai Senatului, precum şi guvernatori în statele din întreaga ţară.

Republicanii deţin un avantaj de 218-214 în Camera Reprezentanţilor şi o majoritate de 53-47 în Senat înaintea votului din 3 noiembrie.

Competiţiile electorale din acest an includ alegerile pentru funcţia de guvernator în 36 de state şi alegeri pentru locuri în legislativ în aproape toate statele.

Peste 100 de milioane de oameni vor vota

Peste 100 de milioane de oameni vor vota probabil la alegerile de la jumătatea mandatului din acest an, dacă rata de participare va fi similară cu cea de la alegerile anterioare din 2022; iar până la 12 octombrie, se cheltuise suma record de 3,8 miliarde de dolari pe reclamele politice difuzate până în prezent. Cele mai mari cheltuieli se înregistrează în cursele electorale decisive pentru Senatul SUA din Texas, Ohio şi Michigan, potrivit AdImpact, care monitorizează aceste activităţi.

Numai Elon Musk a cheltuit aproximativ 366 de milioane de dolari pentru a susţine republicanii, conform înregistrărilor privind finanţarea campaniilor electorale.

Cu toate acestea, alegerile de la jumătatea mandatului atrag, în general, mai puţini alegători decât alegerile prezidenţiale, care beneficiază de o vizibilitate mai mare. De exemplu, la alegerile prezidenţiale din 2024 s-au înregistrat peste 155 de milioane de voturi.

Miza alegerilor este controlul Congresului

Miza este mare în aceste alegeri de la jumătatea mandatului, în timp ce democraţii încearcă să obţină controlul asupra Congresului SUA.

În prezent, republicanii deţin o majoritate de 218-214 în Camera Reprezentanţilor, unde există două locuri vacante şi un independent care se alătură grupului republican. Democraţii trebuie să obţină un avantaj net de patru locuri pentru a prelua controlul.

Democraţii luptă, de asemenea, pentru a câştiga Senatul, unde republicanii deţin o majoritate de 53 la 47. Aceştia trebuie să câştige patru locuri suplimentare pentru a prelua controlul. Zece curse electorale, inclusiv cele din Maine, Ohio, Carolina de Nord, Iowa şi Georgia, ar putea decide rezultatul.

Alegerile intermediare reprezintă, în general, un teritoriu periculos pentru partidul politic care deţine Casa Albă şi/sau Congresul. Pentru 2026, aceasta înseamnă că preşedintele Donald Trump şi republicanii săi, care controlează Senatul şi Camera Reprezentanţilor SUA, se află în poziţii politice periculoase.

Alegerile de la jumătatea mandatului pot reprezenta o oportunitate pentru alegători de a evalua, de fapt, performanţa preşedintelui şi, eventual, de a determina schimbări de curs la Casa Albă în cazul în care acesta primeşte note scăzute.

Rezultatele alegerilor de la jumătatea mandatului pot oferi, de asemenea, candidaţilor la preşedinţie indicii despre cum să-şi adapteze mesajele către alegători în următoarea campanie prezidenţială, care, în acest caz, va avea loc în 2028.

Ce arată sondajele

Aprobarea performanţei lui Trump se află la un minim istoric de 32%, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos din septembrie. Problemele interne, precum creşterea preţurilor de consum, vor avea probabil un impact asupra rezultatului multor curse electorale şi ar putea eroda sprijinul acordat republicanilor.

În acelaşi timp, există indicii că democraţii sunt mai entuziaşti în privinţa votului din acest an decât republicanii. Dacă tendinţele votului anticipat se menţin, acest lucru ar putea indica o victorie a democraţilor în noiembrie.

Există, de asemenea, semne că alegătorii latino-americani care s-au orientat către Trump în 2024 s-ar putea întoarce către democraţi din cauza frustrării legate de economie şi de unele dintre tacticile lui Trump privind aplicarea legilor privind imigraţia.

Cu toate acestea, o victorie zdrobitoare a democraţilor este departe de a fi asigurată. Republicanii ar putea beneficia de scepticismul continuu faţă de democraţi, de avantajul republican în ceea ce priveşte cheltuielile pentru campanii şi de temerile alegătorilor moderaţi legate de unele victorii în alegerile primare obţinute de candidaţii de stânga.

Cine va fi președintele Camerei Reprezentanților

Dacă democraţii reuşesc să câştige Camera Reprezentanţilor, următorul preşedinte al Camerei – al doilea în ordinea succesiunii la preşedinţie, după vicepreşedinte – va fi probabil reprezentantul democrat Hakeem Jeffries din New York. Acesta este în prezent liderul democraţilor din Camera Reprezentanţilor.

Jeffries, care ar deveni primul afro-american care deţine această funcţie influentă, ar fi în măsură să dispună comisiilor Camerei să lanseze anchete cu privire la o serie de activităţi controversate ale lui Trump şi ale asociaţilor săi. Jeffries a afirmat în repetate rânduri că democraţii vor analiza ceea ce el a numit „niveluri fără precedent de corupţie” din timpul administraţiei Trump.

De asemenea, Jeffries ar coordona priorităţile legislative ale democraţilor în Camera Reprezentanţilor. El a declarat că democraţii se vor concentra pe reducerea costurilor serviciilor medicale, ale produselor alimentare, ale locuinţelor, ale energiei şi ale altor cheltuieli.

Pe de altă parte, o victorie a republicanilor ar asigura că ciocanul preşedintelui Camerei rămâne în mâinile acestui partid, fie cu actualul preşedinte Mike Johnson, fie cu orice republican care va câştiga în cazul în care acesta va fi contestat pentru această funcţie. Priorităţile republicanilor se vor concentra probabil pe reduceri fiscale suplimentare, creşteri uriaşe ale cheltuielilor pentru apărare şi reduceri mai profunde ale sistemului de protecţie socială, pornind de la „One Big Beautiful Bill” al lui Trump din 2025.

Curse electorale importante

Printre cele mai urmărite curse electorale pentru Camera Reprezentanţilor se numără candidatura republicanului Mike Lawler la realegere într-un district din New York pe care candidata democrată Kamala Harris l-a câştigat în campania sa prezidenţială din 2024, precum şi un loc vacant într-un district indecis din Nebraska, unde fermierii şi camionagiii se confruntă cu preţuri la combustibil mult mai ridicate ca urmare a războiului SUA împotriva Iranului.

De asemenea, pe lista democraţilor cu locurile din Camera Reprezentanţilor pe care speră să le preia de la republicani se află două din Pennsylvania şi unul din New Jersey.

Peste toate acestea planează întrebări cu privire la posibilitatea ca Trump să încerce să se amestece în alegeri, care sunt administrate de cele 50 de state. Încă din 2020, acesta a insistat în repetate rânduri că există fraude pe scară largă în alegerile din SUA, în ciuda lipsei de dovezi. Funcţionarii electorali de la nivel de stat şi democraţii din Congres s-au pregătit pentru posibile contestaţii legale împotriva oricăror încercări ale administraţiei sale de a interveni.

Americanii se îndreaptă către urne cu o stare de spirit pesimistă din cauza economiei

Alegătorii americani sunt chemaţi marţi să voteze pentru reînnoirea Camerei Reprezentanţilor şi a unei treimi din locurile Senatului, un scrutin care ar putea face ca una dintre camere, sau chiar ambele, să treacă în tabăra democraţilor, complicând astfel finalul mandatului lui Donald Trump.

Pe măsură ce se apropiau aceste alegeri de la jumătatea mandatului, care sunt în mod tradiţional nefavorabile partidului aflat la putere, preşedintele american a înregistrat recorduri de nepopularitate, în special din cauza costului ridicat al vieţii, provocat în mare parte de războiul pe care Washingtonul îl duce împotriva Iranului. Acest conflict, declanşat de atacurile comune ale Statelor Unite şi Israelului împotriva Iranului în 28 februarie, este dezaprobat de aproape două treimi dintre americani – în special din cauza creşterii vertiginoase a preţurilor petrolului pe care o provoacă – şi poate avea o pondere decisivă.

În ajunul alegerilor care vor decide dacă Partidul Republican al preşedintelui Donald Trump îşi va păstra controlul asupra Congresului, atenţia alegătorilor era îndreptată către economie, preţurile ridicate şi în continuă creştere fiind o problemă cheie, iar mulţi dând vina pe politicile sale – în special pe tarifele vamale şi războiul cu Iranul – pentru inflaţia persistentă.

Pe scurt, americanii sunt într-o stare de spirit proastă.

Cifrele, însă, prezintă o imagine mai complexă. Pe de o parte, rata şomajului rămâne la un nivel scăzut istoric, mai multe persoane ca niciodată au un loc de muncă, creşterea economică generală este solidă, iar boom-ul investiţiilor în inteligenţa artificială a determinat – până de curând – creşterea pieţei bursiere, alimentând conturile de pensii ale milioane de oameni.

Contracarând acest elan, desigur, se află inflaţia. Deşi nu este nici pe departe la fel de ridicată ca acum câţiva ani, este suficient de ridicată şi de omniprezentă încât oamenii simt presiunea de fiecare dată când îşi umplu rezervorul cu benzină, plătesc o factură la utilităţi sau comandă o masă.

Alegătorii au în minte bilanţul economic al lui Trump

Trump nu figurează pe buletinul de vot din 3 noiembrie, dar alegătorii au în minte bilanţul său economic atunci când se îndreaptă spre urnele de vot. Iar atmosfera este una sceptică, dacă nu chiar morocănoasă, scrie Reuters.

Sondajele în rândul consumatorilor arată că starea de spirit s-a deteriorat în general de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, în ianuarie 2025, deşi există nuanţe: un indicator al încrederii urmărit pe scară largă, publicat de Conference Board, a înregistrat o creştere în octombrie, în timp ce indicele de încredere al consumatorilor al Universităţii din Michigan a atins un minim aproape record.

Brian Jacobsen, strateg economic şef la Annex Wealth Management, spune că indicele de încredere urmăreşte evoluţia macroeconomică, în timp ce indicele de încredere al consumatorilor este „mai personal”, întrebând oamenii cum se descurcă din punct de vedere financiar şi cât de accesibilă le pare viaţa. „Încrederea consumatorilor este factorul cu impactul cel mai mare asupra rezultatelor alegerilor, dar încrederea generală este factorul cu impactul cel mai mare asupra pieţelor”, a spus el.

Un argument în favoarea încrederii macroeconomice provine de pe piaţa muncii. Este posibil ca firmele să nu angajeze prea mult, iar proaspeţii absolvenţi să întâmpine dificultăţi în găsirea unui loc de muncă, dar nici companiile nu efectuează concedieri în masă. Cererile săptămânale de şomaj se află aproape de cel mai scăzut nivel din ultimii 57 de ani. Rata şomajului, de 4,2% în septembrie, nu a depăşit 4,5% timp de cinci ani consecutivi – cea mai lungă perioadă înregistrată vreodată.

Gospodăriile simt acest lucru. Conference Board măsoară diferenţa dintre consumatorii care afirmă că locurile de muncă sunt numeroase şi cei care spun că sunt greu de obţinut, iar această diferenţă s-a accentuat luna trecută, indicând o perspectivă îmbunătăţită în ceea ce priveşte locurile de muncă.

Şase motive pentru care democraţii s-ar putea să nu obţină o victorie zdrobitoare

Indicatorii scăzuţi de popularitate ai preşedintelui republican Donald Trump, îngrijorarea alegătorilor cu privire la preţurile ridicate şi nemulţumirea faţă de războiul cu Iranul au determinat mulţi analişti şi sondaje de opinie să prevadă câştiguri semnificative pentru democraţi la alegerile de la jumătatea mandatului prezidenţial, din 3 noiembrie. Însă şase analişti şi strategi de partid au declarat pentru Reuters că mai mulţi factori ar putea împiedica democraţii să transforme aceste condiţii politice favorabile într-o victorie zdrobitoare, chiar dacă partidul va obţine, în cele din urmă, câştiguri în Congres.

Reuters a sintetizat şase motive pentru care democraţii ar putea să nu se ridice la înălţimea aşteptărilor.

Cursele electorale intens disputate pentru Camera Reprezentanţilor din SUA s-a redus drastic

Numărul curselor electorale intens disputate pentru Camera Reprezentanţilor din SUA s-a redus drastic în ultimele trei decenii, pe măsură ce polarizarea partizană şi reconfigurarea circumscripţiilor electorale – inclusiv aşa-numitul gerrymandering – au făcut ca mai multe locuri să fie în siguranţă pentru democraţi sau republicani. Ca urmare, analiştii estimează că doar aproximativ 40-50 din cele 435 de locuri din Camera Reprezentanţilor sunt cu adevărat disputate în acest an.

Majoritatea se aşteaptă ca democraţii să recâştige Camera Reprezentanţilor de la republicani, dar cu o majoritate de probabil 5-20 de locuri, limitând astfel amploarea unor câştiguri precum cele din 2018, când democraţii au obţinut 41 de locuri.

Bill Galston, fost consilier al preşedintelui Bill Clinton la Casa Albă, a declarat că, dacă democraţii ar câştiga chiar şi 25 de locuri în Camera Reprezentanţilor, „ar avea o majoritate funcţională, dar nu una foarte mare”.

O astfel de majoritate le-ar oferi democraţilor controlul asupra Camerei Reprezentanţilor, dar le-ar lăsa puţin spaţiu de manevră, făcând mai dificilă adoptarea legislaţiei controversate sau revendicarea mandatului cuprinzător asociat cu valurile electorale din trecut.

Majoritatea în Senat nu este asigurată

Deşi democraţii sunt favoriţi să înregistreze câştiguri în Senatul format din 100 de membri, obţinerea câştigului net de patru locuri necesar pentru o majoritate de 51-49 rămâne departe de a fi sigură, deoarece multe dintre principalele lor ţinte se află în state în care Trump a câştigat cu marje largi în 2024.

David Wasserman, analist electoral la organizaţia nepartizană Cook Political Report, a afirmat că democraţii trebuie să înregistreze progrese în statele în care Trump a câştigat cu o diferenţă de două cifre. Chiar şi o schimbare la nivel naţional de 10 puncte procentuale în favoarea democraţilor ar lăsa probabil partidul la două locuri distanţă de majoritate, a spus el.

Democraţii se confruntă, de asemenea, cu competiţii mai dure decât se aşteptau în state pe care sperau să le considere mai sigure, inclusiv Maine şi Michigan. „Republicanii sunt foarte aproape în aceste curse”, a spus Andrew Busch, profesor de politici publice la Universitatea din Tennessee, Knoxville, şi autor al unei istorii a alegerilor de la jumătatea mandatului. „Nu este neapărat la ceea ce te-ai aştepta, dacă lucrurile ar merge bine pentru democraţi pe toate fronturile”, explică el.

Rata de participare, importantă

Sondajele de opinie arată că alegătorii democraţi sunt mai entuziaşti decât cei republicani, dar strategii avertizează că anumite segmente ale electoratului democrat, precum tinerii, alegătorii de culoare şi cei hispanici, au înregistrat, de-a lungul timpului, rate de participare mai scăzute la alegerile de la jumătatea mandatului decât în anii prezidenţiali.

Sondajele arată un scepticism persistent în rândul acestor grupuri faţă de ambele partide, în special în ceea ce priveşte costul vieţii. Dacă rata de participare în rândul acestor grupuri nu se ridică la nivelul aşteptărilor, democraţii ar putea înregistra rezultate sub aşteptări în ziua alegerilor, spun analiştii.

La alegerile de la jumătatea mandatului din 2022, alegătorii cu vârsta de 50 de ani şi peste au reprezentat aproape de două ori mai mult din electorat decât cei sub 50 de ani. În ultimii ani, alegătorii mai în vârstă au înclinat spre republicani, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne.

Avantajul financiar al republicanilor

Republicanii au intrat în ultimele săptămâni ale campaniei cu un avantaj financiar substanţial, deşi cheltuielile în cursele electorale cheie au avut până acum rezultate mixte.

Republicanii deţineau un avantaj financiar de câteva sute de milioane de dolari la intrarea în ultimele săptămâni ale campaniei, prin intermediul comitetelor naţionale ale partidului şi al principalelor super-PAC-uri aliate, conform documentelor depuse de comitete şi datelor Comisiei Electorale Federale.

Republicanii au apelat la super-PAC-ul MAGA Inc. al lui Trump, care deţinea 416 milioane de dolari în numerar la începutul lunii septembrie. Trump a declarat pe 20 octombrie că intenţionează să cheltuiască 400 de milioane de dolari pentru eforturile de campanie ale republicanilor până în ziua alegerilor, în mare parte din fondurile super-PAC-ului său.

Până la sfârşitul lunii septembrie, republicanii au cheltuit cu 188 de milioane de dolari mai mult decât democraţii pe publicitatea electorală în statele-cheie pentru Senat, potrivit AdImpact, care monitorizează cheltuielile publicitare.

„Ori de câte ori o tabără are un avantaj financiar semnificativ şi capacitatea de a-l investi în campanii în ultimul moment, acest lucru poate înclina balanţa în cursele electorale strânse”, a spus Busch.

Sondajele au subestimat puterea republicanilor

Sondajele de opinie au subestimat frecvent sprijinul acordat republicanilor în ciclurile electorale recente. Sondajul Reuters/Ipsos arată că alegătorii înregistraţi îi preferă pe democraţi în faţa republicanilor cu 47% faţă de 35% în cadrul sondajului generic pentru Congres.

Cele mai mari erori ale sondajelor au apărut atunci când Trump era pe buletinul de vot. Trump, care nu figurează pe buletinul de vot în acest an, şi-a îndemnat susţinătorii să trateze alegerile din noiembrie ca şi cum el ar fi candidat.

Sondajele au subestimat semnificativ puterea republicană la alegerile intermediare din 2014, când partidul a obţinut o victorie zdrobitoare în Senat. Însă sondajele pentru alegerile intermediare din 2022 au subestimat performanţa democraţilor.

Patru moduri în care politica externă a SUA s-ar putea schimba dacă democraţii vor câştiga în noiembrie

Analiştii independenţi afirmă că democraţii au şanse mari să câştige Camera Reprezentanţilor din SUA şi, posibil, Senatul, la alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, ceea ce le-ar oferi o parte din putere la Washington după doi ani de control republican. Democraţii susţin că republicanii au permis administraţiei preşedintelui Donald Trump să declare război şi să controleze cheltuielile, chiar dacă Constituţia SUA rezervă aceste puteri Congresului. Reuters prezintă câteva modalităţi prin care un Congres democrat ar putea limita politica externă a lui Trump.

Limitarea războiului din Iran

Trump nu a obţinut aprobarea Congresului înainte de a declanşa războiul cu Iranul pe 28 februarie, iar democraţii au votat în repetate rânduri pentru încetarea conflictului, cu condiţia ca acesta să obţină aprobarea. Una dintre aceste rezoluţii a fost adoptată cu sprijinul câtorva republicani, dar administraţia lui Trump a ignorat-o.

Având controlul asupra Camerei Reprezentanţilor sau Senatului, democraţii ar putea reduce cheltuielile pentru apărare pentru a-l presa pe Trump să obţină permisiunea Congresului de a continua războiul. De asemenea, ar putea solicita oficialilor administraţiei să depună mărturie publică cu privire la planurile lor.

Sprijin nou pentru Ucraina

Trump a oprit în mare măsură ajutorul financiar şi militar direct al SUA pentru Ucraina, în ciuda sprijinului larg din partea congresmenilor democraţi şi republicani, în contextul în care Kievul luptă de aproape cinci ani împotriva invaziei ruseşti.

Cel mai recent, Trump a stârnit furia membrilor Congresului, inclusiv a multor republicani, prin ridicarea sancţiunilor asupra motorinei ruseşti şi prin suspendarea sancţiunilor asupra energiei ruseşti la doar câteva săptămâni după ce le-a promulgat.

Cu o victorie în ambele camere în noiembrie, democraţii ar putea decide ce se supune la vot şi când. Acest lucru le-ar putea permite să aprobe un nou ajutor pentru Ucraina, care ar fi probabil adoptat cu majoritatea de două treimi necesară pentru a depăşi un veto al lui Trump.

De asemenea, ar putea viza şi alte acţiuni ale lui Trump. De exemplu, reprezentantul Gregory Meeks din New York, care ar putea conduce Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanţilor dacă democraţii vor prelua controlul, a introdus o propunere legislativă bipartizană pentru a bloca planul lui Trump de a reintroduce motorina rusească pe piaţa mondială.

Încetarea ajutorului militar pentru Israel

Sprijinul pentru Israel a scăzut drastic în rândul democraţilor din cauza comportamentului său în războiul din Gaza, care a dus la moartea a zeci de mii de civili palestinieni. Violenţele continue din Cisiordania ocupată de Israel şi alianţa strânsă a prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu cu republicanii au fost, de asemenea, factori determinanţi.

Democraţii ar putea limita sau înceta ajutorul militar acordat Israelului, care s-a ridicat la 3,8 miliarde de dolari în cel mai recent an fiscal. Această sumă este mai mare decât cea acordată oricărei alte ţări.

Aproape jumătate dintre democraţii din Camera Reprezentanţilor au votat în această vară pentru întreruperea ajutorului acordat Israelului. Unii dintre cei care au votat împotriva acestei iniţiative, precum Meeks, au susţinut impunerea unor limite privind furnizarea de arme, cum ar fi bombele grele.

Limitarea cheltuielilor militare

Democraţii sunt mult mai dispuşi decât republicanii lui Trump să limiteze cheltuielile militare. Trump a solicitat o creştere fără precedent de 67% a bugetului militar în acest an, până la 1,5 trilioane de dolari, dar democraţii au blocat-o în Senat, invocând refuzul său de a consulta Congresul cu privire la războiul cu Iranul şi reducerile drastice pe care le-a aplicat programelor sociale.

Trump a reţinut sau a anulat, de asemenea, miliarde de dolari din ajutorul extern aprobat de Congres. Mulţi democraţi au fost indignaţi de aceste reduceri şi afirmă că vor încerca să restabilească finanţarea.

Casa Albă şi-a făcut o strategie pentru a guverna fără Congres în cazul unei victorii a democraţilor

Administraţia de la Casa Albă a preşedintelui Donald Trump s-a pregătit luni de zile pentru o posibilă preluare a controlului asupra Congresului de către democraţi, elaborând planuri pentru a continua promovarea unor părţi importante ale agendei sale prin intermediul puterii executive şi pregătindu-se în acelaşi timp pentru anchete asupra administraţiei sale, potrivit unui oficial al Casei Albe şi a două persoane familiarizate cu aceste planuri, relatează Reuters.

Înalţi oficiali, printre care adjunctul şefului de cabinet Stephen Miller şi directorul de buget Russell Vought, colaborează încă din aprilie cu Biroul Juridic al Casei Albe pentru a identifica măsuri executive privind imigraţia, tarifele, costurile locuinţelor şi cheltuielile federale pe care Trump le-ar putea adopta fără aprobarea Congresului, au declarat cele trei persoane, care au vorbit sub condiţia anonimatului.

Consilierul juridic al Casei Albe, Will Scharf, şi echipa sa analizează, de asemenea, „ce poate face Trump în mod legal pe cont propriu, unde ar putea forţa limitele autorităţii sale şi cum să-şi apere aceste decizii în instanţă”, a declarat oficialul de la Casa Albă.

Aceste planuri subliniază un paradox al alegerilor de marţi: preluarea controlului asupra Congresului le-ar oferi democraţilor puterea de a-l investiga pe Trump, de a bloca legislaţia şi de a-i limita priorităţile în materie de cheltuieli. Însă Trump şi-ar păstra autoritatea executivă extinsă asupra comerţului, politicii externe şi birocraţiei federale, pe care a folosit-o deja în mod agresiv în timpul celui de-al doilea mandat.

Dacă republicanii pierd controlul asupra Congresului, Trump a declarat că se aşteaptă să-şi poată exercita dreptul de veto timp de „o lună sau două” înainte de a ajunge la compromisuri cu democraţii. „Bănuiesc că voi deveni domnul Veto”, a declarat Trump într-un fragment dintr-un interviu difuzat duminică în cadrul podcastului „Pod Force One” al ziarului New York Post. „Iar apoi, la un moment dat, probabil că vom ajunge la înţelegeri”, a adăugat preşedintele.

Democraţii au nevoie de un câştig net de patru locuri atât în Camera Reprezentanţilor, cât şi în Senat, pentru a răsturna majorităţile strânse ale republicanilor, de 218 la 214 şi, respectiv, 53 la 47. Sondajele de opinie îi favorizează pe democraţi în ceea ce priveşte câştigarea Camerei Reprezentanţilor, în timp ce situaţia din Senat rămâne prea strânsă pentru a se putea face previziuni.

În ultima lună, Trump a organizat mitinguri în toată ţara, încercând să menţină controlul republican asupra Congresului, chiar dacă consilierii săi se pregătesc în privat pentru un peisaj politic cu totul diferit în 2027.

Casa Albă a respins perspectiva unor pierderi republicane şi a acuzat mass-media că promovează o naraţiune falsă.

„Această administraţie şi republicanii cu bun-simţ vor continua să asigure securitatea frontierelor noastre, să restabilească legea şi ordinea, să pună mai mulţi bani în buzunarele americanilor muncitori şi să obţină victorii pentru poporul american”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Lauren Bis.

Ce măsuri sunt luate în calcul

Printre măsurile executive luate în considerare se numără noi tarife la importurile de minerale esenţiale şi turbine eoliene, reguli mai stricte privind vizele pentru studenţii internaţionali şi muncitorii străini sezonieri, precum şi măsuri menite să reducă costurile locuinţelor şi ale construcţiilor, a spus oficialul Casei Albe.

Agenţiile federale au prezentat propuneri şi analize juridice privind măsurile pe care administraţia le-ar putea lua în mod unilateral, a declarat una dintre persoanele la curent cu planurile.

Vought, al cărui Birou al Statelor Unite pentru Management şi Buget supraveghează cheltuielile federale, examinează ce priorităţi pot fi puse în aplicare folosind fondurile deja alocate de Congres, au afirmat două dintre aceste persoane. El doreşte, de asemenea, să modifice regulile privind subvenţiile federale pentru a le oferi persoanelor numite pe criterii politice un cuvânt mai greu de spus în ceea ce priveşte programele guvernamentale care beneficiază de fonduri din banii contribuabililor, ceea ce ar putea conferi Casei Albe o influenţă mai mare asupra cheltuielilor federale fără a fi necesară aprobarea Congresului.

Trump a fost informat cu privire la pregătiri şi a participat la discuţiile pe această temă, a declarat oficialul de la Casa Albă.

Când a fost întrebat cât de confortabil s-ar simţi Trump să guverneze prin intermediul autorităţii executive în condiţiile unui Congres controlat de democraţi, una dintre surse a răspuns: „Foarte confortabil”.

Guvernare fără Congres

Trump a testat deja limitele puterii prezidenţiale de la revenirea la funcţie în ianuarie 2025, folosindu-se de autoritatea executivă pentru a impune tarife vamale pe scară largă, a intensifica măsurile de control al imigraţiei, a reduce efectivul de personal federal şi a urmări obiective de politică externă, inclusiv războiul împotriva Iranului, fără aprobarea Congresului sau adoptarea de noi legi.

O excepţie majoră a fost pachetul masiv de reduceri fiscale şi de cheltuieli al lui Trump, care a fost adoptat de Congresul controlat de republicani şi promulgat de preşedinte în iulie 2025.

„În ultimii doi ani, preşedintele Trump a ignorat practic Congresul şi a încercat să facă cât mai mult posibil prin ordine executive şi puterea executivă”, a declarat Nathan Gonzales, redactor la Inside Elections, care oferă analize politice nepartizane. „Cred că va continua să procedeze astfel doar dacă va exista o majoritate democrată”, a continuat el.

Trump a invocat în repetate rânduri starea de urgenţă naţională pentru a-şi extinde capacitatea de a acţiona fără o nouă legislaţie. Congresul poate vota pentru a pune capăt acestor stări de urgenţă, dar Trump ar putea exercita dreptul de veto asupra unei astfel de măsuri, fiind necesară o majoritate de două treimi în ambele camere pentru a-i anula decizia.

Un Congres democrat ar putea totuşi să creeze obstacole semnificative.

Controlul asupra Senatului le-ar permite democraţilor să blocheze candidaţii propuşi de Trump pentru funcţii judiciare şi din cadrul puterii executive, inclusiv orice nominalizare la Curtea Supremă.

„Mă aştept ca aceştia să fie foarte reticenţi în a aproba orice numire a preşedintelui”, a declarat Andrew Busch, profesor de politici publice la Universitatea din Tennessee, Knoxville, şi autor al unei lucrări de istorie a alegerilor de la jumătatea mandatului prezidenţial.

Democraţii ar putea, de asemenea, să refuze adoptarea legislaţiei susţinute de Trump. Însă Trump ar putea exercita dreptul de veto asupra legislaţiei propuse de democraţi care nu îi convine, iar democraţii au şanse reduse să dispună de suficiente voturi în Camera Reprezentanţilor pentru a trece peste vetoul său.

Instanţele ar putea bloca acţiunile executive care depăşesc autoritatea legală a lui Trump. Casa Albă intenţionează să solicite avize juridice din partea Departamentului Justiţiei pentru a stabili ce poate face Trump fără Congres şi cum să-şi apere acţiunile respective în cazul în care acestea sunt contestate în instanţă, a declarat una dintre surse.

Anchetele democraților

O provocare, însă, nu poate fi ocolită prin măsuri executive: anchetele Congresului.

Reuters a relatat anterior că democraţii cu funcţii de conducere din Camera Reprezentanţilor şi asistenţii comisiilor au discutat despre utilizarea audierilor, citaţiilor şi solicitărilor de documente pentru a examina dacă Trump şi-a folosit puterea prezidenţială în beneficiul propriu, al aliaţilor sau al donatorilor.

Asistenţii lui Trump se pregătesc de luni de zile pentru această eventualitate, au afirmat toate cele trei surse.

Avocaţii de la Casa Albă i-au informat pe funcţionarii numiţi politic şi pe şefii agenţiilor cu privire la modul de gestionare a anchetelor Congresului, a solicitărilor de documente şi a citaţiilor, a declarat una dintre surse. Aceştia i-au sfătuit pe funcţionari să fie atenţi la ceea ce consemnează în scris.

De asemenea, au solicitat un aviz al Departamentului Justiţiei care să-i permită lui Trump să invoce privilegiul executiv pentru a proteja comunicările cu consilierii privaţi de controlul Congresului, a precizat sursa respectivă.