Zi decisivă pentru poporul maghiar și pentru viitorul Uniunii Europene. Sunt alegeri în Ungaria, un scrutin care decide soarta lui Viktor Orban la conducerea țării, dar și direcția dintre democrație și autoritarism.
Țara este de 16 ani guvernată de Viktor Orban și partidul Fidesz, iar Opoziția încearcă azi să schimbe asta. Electoratul maghiar va confirmă actuala putere sau va deschide un nou capitol politic în Ungaria, la Budapesta.
Sistemul electoral din Ungaria combină votul direct în circumscripții și votul pe liste de partid. Din cei 199 de deputați, 106, sunt aleși uninominal. Câștigător este candidatul cu cele mai multe voturi, nu e nevoie de majoritate absolută.
Acest sistem favorizează partidele mari, precum Fidesz. Restul de 93 de mandate sunt distribuite pe liste de partid.
Cetățenii maghiari cu domiciliu în Ungaria pot vota atât pentru un candidat din circumscripția lor, cât și pentru o listă de partid. Cei care nu au domiciliul în țară, pot vota doar pentru listele de partid. Sondajele electorale arată o luptă strânsă între opoziție reprezentată de TISZA și putere, adică FIDESZ.
Alegerile parlamentare seamănă cu niște prezidențiale pentru că sunt concentrate în jurul liderilor, însă parlamentul alege președintele. Partidul care va câștiga alegerile va numi premierul, cel mai probabil pe liderul său.
Alegerile depăşesc graniţele unei simple competiţii interne. Într-un context regional complicat, rezultatul alegerilor din Ungaria ar putea avea implicații nu doar interne, ci și la nivel european.
Ele au devenit un test geopolitic major, în care se confruntă influenţa Rusiei şi cea a Occidentului. Orban este considerat unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui Vladimir Putin în Uniunea Europeană şi a blocat în repetate rânduri sprijinul acordat Ucrainei.
Chiar dacă ar pierde, Viktor Orban ar putea păstra o influenţă semnificativă prin reţeaua de loiali instalată în instituţii şi economie. În acelaşi timp, o victorie la limită a opoziţiei ar putea face dificilă implementarea reformelor.