Alexandru Nazare, anunț privind deficitul bugetar: S-a redus cu 1,5 puncte procentuale din PIB în primele 9 luni din 2026, de la 5,31%, la 3,81%. Scădere cu 24,17 miliarde de lei
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a anunţat recent un deficit bugetar de 78,3 miliarde de lei, în primele nouă luni din 2026, faţă de 102,47 miliarde de lei, în aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o scădere ca pondere în PIB de la 5,31%, în 2025, la 3,81%.
Reducerea deficitului rămâne o prioritate
Oficialul spune că reducerea deficitului rămâne o prioritate, iar consolidarea fiscală trebuie continuată, astfel încât să fie reduse dezechilibrele fără să fie sacrificate investiţiile care susţin dezvoltarea pe termen lung.
„Execuţia bugetară la nouă luni confirmă că suntem în direcţia corectă în procesul de consolidare fiscal-bugetară. Am redus deficitul cu 1,5 puncte procentuale din PIB faţă de anul trecut, adică cu peste 24 de miliarde de lei, într-un context în care veniturile au crescut într-un ritm mai mult decât dublu faţă de cel al cheltuielilor, iar cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4,4 miliarde de lei. În acelaşi timp, nu am frânat dezvoltarea: investiţiile au depăşit pragul de 107 miliarde de lei, fiind susţinute decisiv de fondurile europene şi PNRR”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, într-un comunicat de presă transmis de instituţie.
Acesta atrage atenţia că ultimul trimestru al anului este o perioadă care pune presiune pe buget, de aceea, este obligatoriu să fie păstrată o abordare prudentă şi responsabilă.
„Controlul riguros al cheltuielilor de funcţionare şi prioritizarea strictă a banului public către investiţii rămân esenţiale pentru a ne atinge ţintele asumate la final de an”, a precizat Alexandru Nazare.
Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,3 miliarde de lei, respectiv 3,81% din PIB, față de 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB, în perioada similară din 2025.
„Rezultatele execuției bugetare trebuie să se traducă într-o schimbare de durată în modul în care gestionăm finanțele publice. Responsabilitatea nu înseamnă doar să corectăm dezechilibrele, ci și să evităm acumularea unor noi presiuni asupra bugetului. Avem nevoie de disciplină în managementul finanțelor publice, de priorități bine definite și de decizii care să țină cont de efectele pe termen lung. Într-o perioadă în care capacitatea bugetară rămâne limitată, fiecare progres trebuie consolidat şi continuat”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Deficitul s-a redus astfel cu 24,17 miliarde de lei, echivalentul unei diminuări de peste 23% în termeni nominali și de 1,5 puncte procentuale din PIB.
Evoluția reflectă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară, pe fondul unei creșteri a veniturilor cu 11,9%, semnificativ peste avansul de 5,5% al cheltuielilor. În același timp, cheltuielile de personal s-au redus cu 4,43 miliarde de lei, iar investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei, până la 107,77 miliarde de lei.
Rezultatele confirmă că reducerea deficitului și susținerea investițiilor pot avansa simultan. Ele nu elimină însă dezechilibrele structurale ale economiei României și nici presiunile importante asupra finanțelor publice, în special, în perspectiva ultimului trimestru al anului.
În acelaşi timp, veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, în primele nouă luni din 2026, până la 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%, ceea ce evidenţiază o dinamică mai rapidă a încasărilor decât a cheltuielilor şi contribuie la reducerea deficitului. Evoluţia veniturilor reflectă atât îmbunătăţirea colectării, cât şi efectele modificărilor fiscale, în timp ce controlul cheltuielilor rămâne esenţial pentru menţinerea acestei tendinţe, a revenit ministrul Finanţelor, într-o postare pe Facebook.
Investiţiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei
Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, investiţiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din primele 9 luni ale anului trecut.
„Menţinerea unui nivel ridicat al investiţiilor este esenţială pentru susţinerea activităţii economice, a infrastructurii şi a competitivităţii, mai ales într-un an marcat de multiple presiuni externe”, susţine oficialul.
Alexandru Nazare spune că fondurile europene au avut un rol esenţial în susţinerea acestui nivel al investiţiilor, finanţând peste 70% din investiţiile publice din acest an şi reducând presiunea asupra bugetului naţional.
„În urmă cu un an, în cadrul procedurii de deficit excesiv, chiar accesul la aceste finanţări era pus sub semnul întrebării, existând riscul suspendării fondurilor europene. Veniturile din fonduri au crescut cu 39,8%, iar plăţile pentru proiectele finanţate prin PNRR şi alte fonduri europene au crescut cu 48,8%”, precizează Nazare.
Totodată, România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro prin PNRR şi mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată nr. 5 şi nr. 6. Validarea acestor cereri de către Comisia Europeană este esenţială pentru asigurarea finanţării europene aferente jaloanelor şi ţintelor îndeplinite, atrage atenţia ministrul.
„Proiecţia bugetară pentru 2026 a fost construită pe ipoteza atragerii integrale a finanţărilor din PNRR programate pentru acest an. Sumele alocate sau solicitate nu sunt însă echivalente cu banii efectiv încasaţi. În ipoteza în care anumite sume nu vor fi validate, presiunea asupra bugetului naţional poate creşte, în funcţie de cheltuielile deja efectuate şi de obligaţiile contractuale asumate”, avertizează Nazare.
Acesta atrage atenţia că neîncasarea sumelor aferente ultimelor cereri de plată în cazul componentei de granturi ar însemna practic un minus de venituri în raport cu cheltuielile deja efectuate, cu impact direct asupra deficitului. Acest aspect trebuie luat în calcul la finalul anului.
„De aceea, am solicitat ministerelor de resort clarificări privind stadiul proiectelor şi evaluăm fiecare investiţie în parte: ce s-a realizat efectiv, ce obligaţii de plată au rămas, ce proiecte pot fi finalizate în condiţii realiste şi ce surse de finanţare sunt certe. Trebuie să avem o imagine clară asupra costurilor şi a rezultatelor înainte de a lua noi decizii bugetare. Contractele semnate, alocările prevăzute şi sumele estimate nu pot fi confundate cu investiţiile finalizate sau cu finanţarea efectiv disponibilă. Responsabilitatea presupune să fundamentăm deciziile pe stadiul real al proiectelor şi pe resurse verificabile”, arată oficialul de la Finanţe.
Nazare declară că execuţia publicată, luni, reflectă evoluţii importante, dar nu reprezintă un motiv de relaxare fiscală.
„România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar reducerea acestuia rămâne o prioritate. Consolidarea fiscală trebuie continuată cu consecvenţă, astfel încât să reducem dezechilibrele fără să sacrificăm investiţiile care susţin dezvoltarea pe termen lung. Obiectivul este construirea unei baze financiare sustenabile pentru relansarea şi creşterea economiei”, spune Nazare.
Acesta mai arată că structura veniturilor confirmă, de asemenea, evoluţii relevante: încasările din TVA au crescut cu 24,8%, contribuţiile de asigurări cu 6,8%, iar în acelaşi timp cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei.
„Presiunea asupra bugetului public rămâne ridicată. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Această creştere reduce spaţiul disponibil pentru alte priorităţi publice şi demonstrează costul acumulării deficitelor ridicate. Cu cât statul se împrumută mai mult şi în condiţii mai puţin favorabile, cu atât o parte mai mare din resursele publice trebuie direcţionată către plata dobânzilor, în detrimentul investiţiilor şi al serviciilor publice”, spune ministrul.
Avertismentul ministrului
Acesta atrage atenţia că, în paralel, statul trebuie să gestioneze în perioada următoare obligaţii semnificative acumulate în timp, precum titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, presiuni de finanţare în sistemul de sănătate, solicitări de decontare aferente schemelor de compensare a energiei, precum şi o programare deficitară a bugetelor programelor de investiţii, cu angajamente asumate constant peste creditele bugetare care pot fi asigurate în corelare cu traiectoria de reducere a deficitului.
„Atât rectificarea bugetară, cât şi construcţia bugetului pentru 2027 vor fi exerciţii complexe. Va trebui să corelăm veniturile estimate în mod realist cu obligaţiile deja asumate, cheltuielile permanente, solicitările legitime pentru diferite indexări, contractele de investiţii aflate în derulare şi angajamentele de apărare prin SAFE, respectând, în acelaşi timp, traiectoria de reducere a deficitului convenită cu Comisia Europeană. 2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creşterilor spectaculoase de bugete. Bugetele se vor construi pornind de la ceea ce putem finanţa, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim”, precizează Alexandru Nazare.
El avertizează că nu se pot angaja cheltuieli suplimentare fără să fie identificate sursele de finanţare şi fără să fie evaluat impactul acestora asupra deficitului şi datoriei publice, miza fiind credibilitatea financiară a României.
„Nu ne permitem derapaje fiscale care să menţină presiunea asupra costurilor de finanţare şi să crească riscul unor decizii nefavorabile din partea agenţiilor de rating. O eventuală deteriorare a ratingului de ţară ar putea conduce la împrumuturi mai scumpe pentru stat, la costuri de finanţare mai mari pentru companii şi, indirect, pentru cetăţeni, precum şi la diminuarea resurselor disponibile pentru dezvoltare”, declară Alexandru Nazare.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 522,69 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026, în creștere cu 11,9% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 1,23 puncte procentuale, susținute atât de veniturile fiscale – cu precădere TVA –, cât și de fondurile europene.
Un aport important a provenit din încasările nete din TVA, care au înregistrat 118,27 miliarde de lei, în creștere cu 24,8% (an/an). Dinamica a fost influențată de avansul încasărilor brute din TVA (+21,4% an/an), pe fondul modificărilor cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA (+8,2%) față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (26,71 miliarde de lei în ianuarie–septembrie 2026, comparativ cu 24,69 miliarde de lei în ianuarie–septembrie 2025).
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 47,27 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 7,8% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+15,7%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. O evoluție însemnată a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice (+18,5%).
Creșterea veniturilor din impozitul pe salarii (+5,6%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (+3,2%) – a fost influențată de efectul de bază generat de eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și din activitățile de creare de programe pentru calculator.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 165,40 miliarde de lei, în creștere cu 6,8% (an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 30,13 miliarde de lei, consemnând o creștere de 8,7% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (+11,2% an/an).
Veniturile din accize au însumat 36,55 miliarde de lei, consemnând o creștere de 2,4% (an/an), susținută de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+6,6% an/an). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 38,32 miliarde de lei, consemnând o contracție de 6,8%, influențată parțial și de încasările suplimentare din perioada similară a anului 2025 – venituri din ajutoare de stat recuperate, de 1,6 miliarde de lei (Legea nr. 9/2025).
Fondurile europene au reprezentat o contribuție importantă la finanțarea bugetului și a investițiilor. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au totalizat 48,95 miliarde de lei, în creștere cu 39,8% față de perioada similară din 2025.
Cheltuielile bugetului general consolidat
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 601 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 5,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. În același timp, exprimate ca procent din PIB, cheltuielile totale în primele nouă luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 0,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025, coborând de la 29,5% din PIB la 29,2% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 122,25 miliarde de lei, în scădere cu 4,43 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025–2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,9% din PIB, cu 0,62 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 77,70 miliarde de lei, în creștere cu 9,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 2,5% din PIB.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 187,93 miliarde de lei, fiind aproape la același nivel comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, care pe cele șapte luni ale anului 2026 au fost în sumă de 1.270,61 milioane de lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 9,53 miliarde de lei. În principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (242,48 milioane de lei).
Alte cheltuieli au fost de 10,29 miliarde de lei, în scădere cu 2,50 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
În ceea ce privește finanțarea proiectelor de dezvoltare, cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 60,98 miliarde de lei și cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014–2020 și cadrului 2021–2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din Fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
nvestițiile susținute din fonduri europene au înregistrat o creștere semnificativă. Valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021–2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele nouă luni este cu 23,75 miliarde de lei, respectiv cu 48,8%, mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție a compensat investițiile finanțate din fonduri naționale, unde se înregistrează o scădere datorată caracterului excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România – S.A., precum și alte plăți în domeniul apărării.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 25,154 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 82,61 miliarde de lei la 107,77 miliarde de lei, din care 65,6% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021–2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR. Până la finele lunii septembrie au fost efectuate plăți în valoare de 6.337,1 milioane de lei reprezentând cheltuieli aferente planului SAFE.
„În lunile următoare, prudența trebuie să rămână principiul de bază al politicii bugetare. Nu este suficient să evaluăm dacă o decizie poate fi susținută financiar astăzi; trebuie să ne asigurăm că efectele ei nu transferă costuri suplimentare către bugetele viitoare. Aceasta presupune să analizăm riguros impactul fiecărei măsuri, să protejăm capacitatea statului de a-și onora obligațiile și să păstrăm spațiul necesar pentru investițiile care susțin dezvoltarea economiei. O gestionare responsabilă a finanțelor publice înseamnă să luăm decizii sustenabile, inclusiv atunci când presiunile pentru soluții imediate sunt ridicate. Ultimul trimestru este decisiv: ne menținem angajamentul față de ținta de deficit de 6,2% din PIB, iar fiecare decizie din această perioadă — de la rectificarea bugetară până la construcția bugetului pentru 2027 — va respecta un principiu simplu: nicio cheltuială nouă fără acoperire în venituri certe”, a completat ministrul Finanțelor Alexandru Nazare.
Datele execuției bugetare la nouă luni indică astfel continuarea ajustării deficitului bugetar, concomitent cu o creștere semnificativă a veniturilor și cu menținerea finanțării proiectelor de investiții din fonduri europene și PNRR. Reducerea deficitului cu peste 24 miliarde de lei față de perioada similară din 2025 și diminuarea acestuia de la 5,31% la 3,81% din PIB reprezintă principalii indicatori ai procesului de consolidare fiscal-bugetară în primele nouă luni ale anului.
