Am fost la Gala Cercetării Românești, evenimentul care a trecut pe lângă atenția publicului. Cum totul a ajuns să fie mai mult despre politic decât despre cercetare. Bogdan Ivan i-a pus la coada listei în discurs
Marți, 27 februarie, a avut loc un eveniment important, dar de care presa centrală nu s-a sinchisit să relateze: Gala Cercetării Românești – Ediția 2024. Este vorba de a două ediție după cea de anul trecut, organizată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) condus în prezent de minstrul Bogdan Ivan, unul dintre cei mai tineri miniștrii pe care țara noastră i-a avut vreodată, el fiind și ctitorul acestui eveniment.
Gala Cercetării Românești, evenimentul care a trecut pe lângă atenția publicului
Oficialul a premiat excelența în 11 domenii de cercetare în cadrul unei prezentări desfășurate în incinta Operei Naționale București, într-o sală plină ochi de personalități importante din cercetare, dar și din politică, chiar dacă mai marii decidenți anunțați că vor fi prezenți, în frunte cu președintele Klaus Iohannis și premierul Marcel Ciolacu, nu și-au făcut nici ei apariția, lăsându-și doar aghiotanții să le spună vorbele citindu-le de pe o foaie pe care cel mai probabil s-au uitat doar fugitiv (dacă s-au uitat) după ce a fost scrisă de un consilier din vastele echipe de comunicare pe care le au.
Ceea ce a fost diferit anul acesta față de anul trecut este că s-au acordat și premii totale de 3,3 milioane de lei cercetătorilor români pentru contribuții substanțiale în domenii precum informatică, medicină, biotehnologii sau fizică.
Spuneam mai sus că presa centrală nu a relatat evenimentul, doar presa locală din Iași, Sibiu și Cluj de exemplu, acolo unde se regăsesc o parte dntre laureați.
Discursul lui Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, o plecăciune politică mai mult decât un sprijin pentru cercetători
Unul dintre lucrurile care m-au frapat, lăsând la o parte stângăcia amuzantă a prezentatorilor și micile erori tehnice de pe parcursul galei, a fost începutul discursului prezentat de Bogdan Ivan, care a părut a fi o adevărată odă adusă politicului și coaliției de guvernare. Ministrul a fost la un pas să nu îi bage în seamă chiar pe cei pe care îi premia.
„Bună seara. Vă mărturisesc că sunt o persoană care are emoții atunci când crede în ceva și de obicei am emoții, dar în seara asta sunt mult mai mari decât mă așteptam.
Doamnelor, domnilor miniștri, secretari de stat, doamenlor și domnilor parlamentari, președinți de comisii, domnule vicepreședinte al Senatului, domnule vicepreședinte al Camerei Deputaților, domnilor președinți ai Consiliului Județean, primari, domnule cancelar, doamnă consilier prezidențial, domnilor rectori, academicieni, cadre didactice universitare, distinși reprezentanți ai corpului diplomatic, reprezentanți distinși ai cultelor religioase, domnilor președinți de agenții, distinși reprezentanți ai mediului militar din România, dragi colegi, dragi prieten, dragi cetători, bună seara și mă bucur din suflet să ne vedem„, și-a început Bogdan Ivan discursul.
Lista cercetătorilor premiați la Gala Cercetării Românești
Fiecare dintre aceste echipe au primit și un premiu de 300.000 de lei.
1. Științe inginerești – Premiul “Henri Coandă” – Radu-Emil PRECUP (echipă de cercetare) – Universitatea Politehnica Timișoara – Împuternicit Raul-Cristian Roman
2. Matematică și informatică – Premiul “Grigore Constantin Moisil“ – Marius LEORDEANU (echipă de cercetare) – Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București
3. Științele pământului, mediu si schimbări climatice – Premiul “Grigore Cobălcescu” – Mihai DUCEA (individual) – Univeristatea din București
4. Științele vieții – Premiul “George Emil Palade” – Victoria Cecilia CRISTEA (echipă de cercetare) – Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca
5. Chimie – Premiul “Raluca Rîpan” – Raluca Ioana VAN STADEN (individual) – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensată
6. Energie și materiale avansate – Premiul “Nicolae Vasilescu Karpen” – Horia IOVU (echipă de cercetare) – Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București
7. Biotehnologii – Premiul “Gheorghe Ionescu-Șișești” – Dan-Cristian VODNAR (echipă de cercetare) – Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
8. Științe umaniste – Premiul “Dimitrie Cantemir” – Andrei TERIAN-DAN (individual) – Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu
9. Medicină – Premiul “Ana Aslan” – Adrian-Constantin COVIC (individual) – Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași
10. Științe sociale și economie – Premiul “Mattei Dogan” – Simona OPREA (echipă de cercetare) – Academia de Studii Economice din București
Iohannis și Ciolacu nu au putut să ajungă
De asemenea, Bogdan Ivan a și precizat că mai marii anunțați, premierul Marcel Ciolacu și președintele Klaus Iohannis nu au putut ajunge. La finalul materialului puteți citi și discursurile lor care au apărut totuși în presă, chiar dacă despre eveniment în sine nu s-a vorbit foarte mult.
„E o perioadă foarte agitată și din acest motiv o parte dintre invitații noștri speciali nu pot să fie în această seară. Am avut o discuție foarte bună cu colegii din INCD-uri (Institutele naționale de cercetare și dezvoltare) acum câteva zile și mă întrebau de predictibilitatea pentru acest an.
Ei bine, pentru a ne asigura că avem această predictibilitate pentru anul 2024 și nu nu mai avem niște perioade extrem de intense chiar și dezbaterile politice în coaliția de guvernare. Prin urmare, atât premierul României, cât și mai mulți colegi din cadrul guvernamental din cele două partide care o formează nu sun în această seară aici, dar ce e foarte important e faptul că cercetarea din România nu se susține doar cu discursuri, nu se susține doar cu diplome ci se susține cu fapte.
Iar din acest punct de vedere, pentru mine e o mare bucurie că în anul 2024, după o lungă luptă împreună cu colegii mei am reușit să avem pentru cele mai minunate minți pe care le-a dat țara noastră, România, să avem un fond de premiere de cel puțin 3 milioane de lei”, a mai transmis Ivan care vrea ca în 10 ani România să fie un lider în câteva domenii punctuale din cercetare.
„Avem toate condițiile, în primul rând datorită dvs., datorită minților geniale care ajută România și o profilează ca un hub regional de inovare și tehnologie, avem toate șansele să fim acolo: avem resursele uriașe umane, avem resursele naturale, avem poziția geografică care ne ajută foarte mult și, cel mai important, suntem uniți ca degetele unei singure mâini pentru că nu vom reuși să modernizăm România, nu vom reuși să inovăm, decât dacă vom sta la aceeași masă oameni din guvern, specialiștii din cercetare, instituțiile statului care poate n-au legătură directă cu ele, dar ne asigură securitatea și ne asigură suportul și în același timp mediul privat”, a completat acesta.
„Gala Cercetării Românești este o inițiativă prin care promovăm rezultatele cercetătorilor români în societate. Pentru prima dată, vom recompensa și financiar cele mai importante 11 proiecte de știință și tehnologie generate de cercetătorii de elită ai României. Vom acorda premii totale de 3,3 milioane de lei pentru contribuții substanțiale în domenii precum informatică, medicină, biotehnologii sau fizică”, spunea Bogdan Ivna vorbind despre acest proiect.
Cele 11 domenii științifice pentru care se acordă premiile de câte 300.000 de lei, prevăzute de HG nr. 526/2023, sunt:
Științe inginerești – Premiul “Henri Coandă”;
Matematică și informatică – Premiul “Grigore Constantin Moisil“;
Științele pământului, mediu și schimbări climatice – Premiul “Grigore Cobălcescu”;
Științele vieții – Premiul “George Emil Palade”;
Chimie – Premiul “Raluca Rîpan”;
Energie și materiale avansate – Premiul “Nicolae Vasilescu Karpen”;
Fizică – Premiul “Șerban Țițeica”;
Biotehnologii – Premiul “Gheorghe Ionescu-Șișești”;
Științe umaniste – Premiul “Dimitrie Cantemir”;
Medicină – Premiul “Ana Aslan”;
Științe sociale și economie – Premiul “Mattei Dogan”.
Mesajul transmis de Klaus Iohannis printr-un consilier prezidențial
Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis marți, 27 februarie 2024, un mesaj cu prilejul celei de-a doua ediții a Galei Cercetării Românești. Mesajul a fost prezentat de către Diana-Loreta Păun, Consilier prezidențial – Departamentul Sănătate Publică.
Vă prezentăm în continuare textul mesajului:
Stimate domnule ministru,
Onorată asistență,
Doamnelor și domnilor,
Salut inițiativa Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, care a organizat și cea de-a doua ediție a Galei Cercetării Românești, menită să pună în valoare rezultatele remarcabile din domeniu. Acest eveniment demonstrează hotărârea statului român pentru respectarea angajamentului de a aduce România alături de națiunile implicate în procesul de inovație pentru un viitor mai bun.
Premiile acordate cu această ocazie reprezintă o dovadă în plus că Guvernul României ia măsuri pentru a rezolva poate cea mai gravă dintre problemele cu care se confruntă cercetarea, și anume finanțarea insuficientă. Astfel, consecvența de a recunoaște meritele din acest domeniu arată preocuparea de a corela nevoia de rezultate la nivel național cu asigurarea unei finanțări optime, conform cu țintele stabilite în Strategia Națională de Cercetare-Dezvoltare 2022 – 2027 și în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Evenimentul de astăzi este cu atât mai mult de apreciat cu cât depășește paradigma obișnuită a competiției dictate de procesul de obținere a finanțării proiectelor de cercetare, astfel că membrii comunității academice se reunesc în această seară pentru a-și omagia colegii de breaslă. Procesul de evaluare care a stat la baza selecției încununează eforturile dumneavoastră și dă măsura excelenței rezultatelor care vă sunt recunoscute. Dincolo însă de performanțe academice și de cercetare, misiunea dumneavoastră este și una de interes public. Avem, mai mult ca niciodată, nevoie de voci credibile, care să stopeze valul de dezinformări, de știri false și de propagandă, iar dumneavoastră sunteți o parte esențială a tranziției spre o societate a cunoașterii.
Am subliniat în repetate rânduri importanța oferirii de vizibilitate și de recunoaștere cercetătorilor performanți. Este esențial ca înainte de a urma o carieră internațională, să li se ofere acestora șansa de a avea o carieră în țară. Universitățile, institutele de cercetare, mediul privat trebuie să continue demersurile necesare nu numai pentru a atrage cercetătorii de renume, care au deja un palmares redutabil, ci și pentru a încuraja și sprijini tinerii absolvenți să opteze pentru acest domeniu.
Gala Cercetării Românești ar trebui să devină o tradiție și, împreună cu alte inițiative, să stimuleze creșterea atât a interesului pentru cariera de cercetător, cât și a numărului propriu-zis de cercetători din mediul public și privat, pentru a atinge țintele naționale. Astfel de evenimente aduc sub lumina reflectoarelor oameni remarcabili, echipe performante, dar și principii și aspirații pentru comunitatea de cercetare românească.
Schimbările continue din domeniul cercetării presupun o adaptabilitate sporită a instituțiilor statului, care sunt puse în situația de a căuta constant formule menite să permită maximizarea contribuției dumneavoastră. Perioada pandemiei, cu impactul său persistent asupra economiei și a societății, ne-a arătat că nu trebuie să existe o ruptură între cei aflați la vârful cercetării și beneficiarul final. De aceea, modul în care cercetătorii, dar și autoritățile responsabile cu domeniul cercetării reușesc să popularizeze rezultatele muncii lor este critic.
Premiile acordate astăzi onorează români care au făcut pionierat nu doar în țară, ci și peste hotare, care au făcut cercetare la nivel înalt, conform standardelor internaționale, dar care au înțeles și misiunea lor de a educa.
Închei prin a-i felicita nu doar pe laureați, ci pe toți cei care au participat la această competiție. Mă bucur că vă desfășurați activitatea în instituțiile românești și îmi doresc să deveniți modele și sursă de inspirație pentru alți cercetători.
Nici premierul nu s-a lăsat mai prejos, chiar dacă nici el nu a fost prezent
Marcel Ciolacu a anunțat că Guvernul va opera schimbări structurale în sistemul naţional de cercetare şi inovare pentru a-l transforma într-un motor al dezvoltării economice. Mesajul a fost prezentat de şeful Cancelariei prim-ministrului, Alexandru Ghigiu.
„Anul 2024 este un an al schimbării în ceea ce priveşte abordarea faţă de cercetarea românească. Ştiu că, de-a lungul anilor, cercetarea s-a confruntat cu multe provocări, multe dintre ele legate de infrastructura de cercetare sau de finanţare.
Ştiu că nu întotdeauna a existat o colaborare puternică între instituţii şi domeniile de cercetare, însă toate acestea încep să se schimbe”, a afirmat Marcel Ciolacu în mesajul său.
El a evidenţiat că în România, la ora actuală, există producţie bazată pe cercetare realizată în ţară.
„Am auzit şi sunt ferm convins că şi dumneavoastră aţi auzit tot timpul că în România nu există cercetare sau că în România nu se mai produce nimic şi totul se importă. Total fals! Doar în ultima lună am fost în mai multe locuri care sunt un motiv de mândrie pentru România şi din punct de vedere al cercetării, al inovării, dar şi din punct de vedere al producţiei.
Societăţi româneşti care produc în România pornind de la inovările făcute de specialiştii lor, societăţi româneşti care integrează producţia cu cercetarea. Fabrica Dacia de la Mioveni, unde la fiecare 55 de secunde iese o maşină de pe linia de producţie. Adică aproape 1.400 de vehicule pe zi.
Şantierul Naval din Constanţa, care se află pe locul 1 în Europa şi locul 3 la nivel mondial în ceea ce priveşte construcţia de tancuri de produse petroliere şi chimice, nave de ultimă generaţie, destinate transportului de mărfuri lichide.
Sunt doar două exemple, două cazuri în care cercetarea, inovarea este baza de la care se pleacă, iar toate aceste locuri ne arată că în România se face cercetare şi că în România se produce pe baza cercetării. Şi încă mult”, a declarat Ciolacu.
El a punctat că România s-a dezvoltat, firmele româneşti au crescut şi au devenit competitori puternici pe pieţele externe.
„Şi nu mă refer doar la construcţia de maşini sau de nave petroliere – la inginerie, mă refer şi la agricultură, şi la procesare alimentară, la IT sau medicină”, a arătat Ciolacu.
Şeful Executivului a subliniat că, pentru prima dată după mult timp, creşterea economică a României s-a datorat investiţiilor şi nu consumului, iar Guvernul a investit 1,6 miliarde de lei în dezvoltarea cercetării.
„Este un trend pe care, cel puţin cât voi fi premier, voi face tot posibilul să îl păstrăm. De aceea, pentru prima dată după decembrie ’89, Guvernul României a lansat, în luna ianuarie a acestui an, cea mai mare investiţie făcută vreodată în cercetarea românească – 1,6 miliarde de lei – pentru 20 de centre de excelenţă în domenii de cercetare de vârf „, a menţionat Marcel Ciolacu.
Premierul a evidenţiat şi sprijinul acordat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, prin bursele de cercetare, elevilor şi studenţilor români care au participat la competiţii internaţionale ce presupun realizarea unei soluţii tehnice.
„Astfel, prin contractele semnate de Ministerul Cercetării cu nouă universităţi din ţară, tinerilor cu performanţe la olimpiadele naţionale şi internaţionale, care au ales să îşi continue studiile universitare în România, li s-au acordat burse pentru activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, în valoare totală de peste 3,7 milioane de lei.
Pe scurt, nu doar că statul român le-a recunoscut valoarea, dar toţi aceşti tineri talentaţi au început să fie sprijiniţi în a-şi continua munca de cercetare aici, în ţară”, a punctat Ciolacu.
Referindu-se la Gala Cercetării Româneşti, el a evidenţiat că, pentru prima oară, după decembrie ’89, inclusiv la această Gală, cele mai importante 11 proiecte de ştiinţă şi tehnologie generate de cercetătorii de elită ai României, pentru contribuţii substanţiale în domenii precum informatică, medicină, biotehnologii sau fizică, vor fi recompensate şi financiar, valoarea totală a premiilor fiind de 3,3 milioane de lei.
Şeful Executivului a transmis că măsurile prezentate reprezintă doar câteva lucruri punctuale pe care Guvernul pe care îl conduce a încercat să le facă, într-un timp extrem de scurt, pentru a ajuta cercetarea românească.
„Dar vreau să fie un semnal clar pentru toată lumea că Guvernul este conştient de importanţa muncii dumneavoastră. Mai mult, Guvernul este conştient de faptul că România are nevoie de rezultatele muncii dumneavoastră.
Iar pentru asta vom opera schimbări structurale în sistemul naţional de cercetare şi inovare pentru a-l transforma într-un motor al dezvoltării economice şi al creşterii competitivităţii României.
Eficientizarea sistemelor naţionale de cercetare, dezvoltarea infrastructurii de cercetare şi a transferului tehnologic dinspre centrele de cercetare spre economia naţională, crearea unei pieţe a forţei de muncă deschisă pentru cercetători, egalitatea de gen şi integrarea aspectelor legate de gen în cercetare, optimizarea circulaţiei şi transferului cunoştinţelor ştiinţifice, precum şi promovarea internaţională a produselor cercetării româneşti sunt doar câteva dintre priorităţile acestui guvern”, a susţinut premierul Marcel Ciolacu.
El i-a felicitat, în finalul discursului său, pe premianţii galei: „Felicitări pentru efortul depus şi pentru realizările remarcabile. Fiecare dintre dumneavoastră reprezentanţi vârful excelenţei în cercetare, dovada vie că, dacă există seriozitate, determinare, se poate face performanţă. Felicitări şi mult succes în continuare!”
Premiile Galei Cercetării Româneşti – ediţia 2024 au fost acordate unor cercetători de la mai multe universităţi şi institute de cercetare din ţară pentru proiecte realizate în domeniile ştiinţe inginereşti, matematică şi informatică, ştiinţele pământului, mediu şi schimbări climatice, ştiinţele vieţii, chimie, energie şi materiale avansate, biotehnologii, ştiinţe umaniste, medicină, ştiinţe sociale şi economie.
