Analiza Financial Times: ”A doua revoluție din România”. ”Există multă nemulțumire și tensiuni acumulate în societate”

Analiza Financial Times: ”A doua revoluție din România”. În primele luni tulburi după ce România și-a răsturnat și executat dictatorul comunist în 1989, opozanții cabalei de apropiați ai partidului care preluaseră puterea străbăteau străzile Bucureștiului scandând „singura soluție este o altă revoluție”. Urmează a doua revoluție?

Analiza Financial Times: ”A doua revoluție din România”

Erau puțini și zdrențuiți. Dorința lor nu a venit niciodată. Dar societatea care fusese îngenuncheată la sfârșitul sumbrei guvernări a lui Nicolae Ceaușescu s-a angajat curând, deși lent, în deschiderea și reformarea instituțiilor pentru a adera mai întâi la NATO și apoi la UE, titrează jurnaliștii de la Financial Times.

Treizeci și cinci de ani mai târziu, se desfășoară un fel de a doua revoluție. Implicațiile sunt cele mai grave pentru România și pentru cele două partide centriste care au guvernat la rândul lor și adesea cu prea multă îngăduință, dar există consecințe îngrijorătoare și pentru UE.

Un ultranaționalist carismatic care l-a lăudat pe rusul Vladimir Putin și se opune acordării de noi ajutoare Ucrainei, care s-a dezlănțuit împotriva NATO, a UE și a corporațiilor multinaționale, a ieșit de pe margine pentru a prelua conducerea în sondaje înaintea turului doi de duminică pentru președinție.

Călin Georgescu, un pedolog în vârstă de 62 de ani, a folosit multe dintre tropiile și tacticile recentului val de populism naționalist din întreaga lume. El a postat pe TikTok imagini cvasi-mistice cu el călare pe un cal alb, cu slabe ecouri ale eroilor din legendarele zile de glorie ale țării sale din Evul Mediu.

”În societatea românească a existat întotdeauna un curent conservator tradițional foarte profund”

El își acoperă retorica cu un limbaj mesianic, invocându-l pe Dumnezeu și, implicit, misticismul Bisericii Ortodoxe Române, care încă are o influență asupra unor pături ale populației. „În societatea românească a existat întotdeauna un curent conservator tradițional foarte profund. Este cea mai rurală din Europa”, spune Alina Mungiu-Pippidi, profesor de politici publice comparate la Universitatea LUISS Guido Carli din Roma.

„În urmă cu un deceniu, Curtea Constituțională a decis efectiv că nu există niciun motiv pentru care credința ortodoxă să fie predată ca disciplină obligatorie în școli. În următoarele două săptămâni, 98 la sută dintre școli au găsit o cale de a ocoli această decizie.”

Adversarii lui Georgescu au profitat de laudele sale din trecut pentru liderii fasciști ai României din anii 1930 și începutul anilor 1940: Corneliu Codreanu, șeful ucigașului antisemit Garda de Fier, și dictatorul militar pro-nazist Ion Antonescu. Aceștia sunt „eroi naționali”, a spus el odată.

Mesajul anti-sistem al lui Georgescu

Sentimentul că fantomele anilor 1930 au fost trezite i-a indignat pe moderați, dar accentul pus de Georgescu pe trecutul recent a fost cel care a aprins acest foc de paie. Pentru majoritatea susținătorilor săi, ceea ce rezonează este mesajul său anti-sistem, împotriva deciziilor UE, a vaccinărilor – România a avut una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare Covid din UE – și a corupției elitelor.

De-a lungul celor trei decenii și jumătate, foștii comuniști care au condus inițial țara s-au transformat într-un partid social-democrat care prezidează un guvern adesea împotmolit în scandaluri de corupție. Din când în când, aceștia au fost eliminați la urne de un partid de centru-dreapta, care a avut, de asemenea, un palmares oarecum plin de probleme.

”Există multă nemulțumire și tensiuni acumulate în societate”

„Există multă nemulțumire și tensiuni acumulate în societate”, spune Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO până în septembrie, care a candidat ca independent în primul tur al alegerilor prezidențiale. „Cele două partide mari nu reușeau să ofere rezultate. Există o impresie de corupție, oboseală și mare eșec.”