Analiza Pentagonului privind trupele SUA din Europa, încheiată la 6 noiembrie. Măsura va prezenta patru opțiuni, iar aliații vor fi evaluați

O analiză efectuată de Pentagon în legătură cu reconfigurarea trupelor americane din Europa va indica cel puţin patru seturi de opţiuni pentru secretarul apărării Pete Hegseth, până la 6 noiembrie, cu mult înainte de termenul limită din decembrie prevăzut iniţial pentru finalizarea analizei, potrivit unui document consultat de Reuters.

Aliaţii NATO se tem că această analiză ce urma să dureze şase luni, anunţată în iunie, va duce la reduceri masive ale efectivelor americane – de aproximativ 80.000 de soldaţi – din întreaga Europă şi va sancţiona ţările despre care preşedintele Donald Trump consideră că nu au susţinut războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului.

„Termenii de referinţă” ai Pentagonului, care nu au fost detaliaţi anterior, explică etapele pe care le va parcurge revizuirea internă şi unele dintre criteriile care vor fi utilizate pentru a evalua deciziile privind bazele militare americane din întreaga Europă.

O informaţie importantă conţinută de document este un plan conform căruia generalul american cu rangul cel mai înalt din Europa urmează să participe, până pe 18 septembrie, la şedinţe de informare cu privire la decizii, alături de şeful departamentului de politici al Pentagonului, Elbridge Colby. Această şedinţă va fi esenţială, potrivit documentului, pentru a discuta opţiunile pe care Hegseth le va dezvolta.

Scepticismul NATO față de procesul de revizuire al SUA

Astfel, este de aşteptat ca Elbridge Colby să discute joi cu ambasadorii NATO despre această revizuire la sediul alianţei din Bruxelles.

Întrebat despre Termenii de referinţă, un oficial de rang înalt al Pentagonului a afirmat că faptul că va fi generată o gamă largă de opţiuni, prezentate în detaliu, subliniază seriozitatea procesului.

„Vrem să putem discuta avantajele şi dezavantajele unei varietăţi de niveluri sau dispuneri diferite ale forţelor”, a declarat oficialul pentru Reuters.

Nu este clar, însă, dacă detaliile îi vor convinge pe oficialii europeni sceptici faţă de procesul de revizuire, care afirmă în privat că sunt îngrijoraţi că decizia Washingtonului este practic deja luată.

Administraţia Trump intenţionează să reducă resursele militare pe care le alocă Europei

Administraţia Trump a semnalat de mult timp că intenţionează să reducă resursele militare pe care le alocă Europei, cu speranţa că aliaţii NATO vor suporta o parte mai mare din povară decât au făcut-o în trecut.

Trump s-a arătat, de asemenea, furios că aliaţii europeni din NATO s-au bazat mult timp pe garanţiile de securitate ale SUA, oferind în schimb un sprijin inadecvat în războiul cu Iranul. Printre acuzaţii se numără faptul că unii aliaţi nu au acordat acces la baze şi drept de survol avioanelor de luptă americane sau au făcut-o prea lent.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, şi-a exprimat o oarecare înţelegere faţă de dezamăgirea lui Trump, dar a afirmat că marea majoritate a europenilor s-au arătat cooperanţi.

Oficialul Pentagonului a declarat că administraţia Trump a precizat clar că „trece la acordarea unui sprijin esenţial, dar mai limitat, cu aliaţii în rol principal”.

„Preşedintele Trump a fost, de asemenea, pe bună dreptate şi în mod clar frustrat de comportamentul anumitor aliaţi în ultimele luni. Aşadar, există în mod evident cel puţin un semnal de solicitare de a avea opţiuni care să ne permită (reducerea) nivelului forţelor noastre din Europa”, a declarat oficialul sub condiţia anonimatului.

Cu toate acestea, oficialul a precizat că revizuirea urmăreşte să „ofere o gamă de opţiuni de la situaţia actuală până oriunde” ar conduce această revizuire.

Pete Hegseth acuză aliații NATO de parazitare

Anunţând revizuirea în luna iunie, Hegseth i-a mustrat pe unii aliaţi NATO care practică „parazitismul” şi a afirmat că revizuirea va asigura „delimitarea clară a accesului, a bazelor şi a drepturilor de survol ale armatei SUA”.

Termenii de referinţă merg mai departe.

Pe lângă solicitarea unor drepturi fiabile de acces, staţionare şi survol pentru SUA – denumite ABO – în ţările aliate din NATO, aceştia examinează „arhitecturile şi infrastructura spaţială, cibernetică şi de informaţii care permit proiecţia puterii globale a SUA”, se menţionează în document.

Pentagonul a extins definiţia ABO pentru a se asigura că SUA iau în considerare toate tipurile de sprijin oferite de aliaţii NATO, a declarat înaltul oficial.

Termenii de referinţă abordează, de asemenea, alte modalităţi de evaluare a aliaţilor şi par să fie în concordanţă cu declaraţiile anterioare ale unor înalţi oficiali americani.

Ce vor SUA să știe despre aliați

Documentul precizează că Pentagonul va încerca să stabilească dacă aliaţii dispun de o strategie credibilă pentru a-şi îndeplini angajamentele de cheltuieli asumate în cadrul NATO şi pentru a acoperi lacunele din forţele de criză ale NATO – cunoscute sub denumirea de „Modelul de forţe al NATO” – după ce, la începutul acestui an, au fost anunţate reduceri din partea SUA.

Agenţia Reuters a relatat despre un chestionar al SUA trimis aliaţilor pentru a contribui la această evaluare. Acesta acoperă aspecte care variază de la cheltuielile de apărare la strategie, achiziţii şi sprijinul acordat priorităţilor de politică externă ale SUA.

„Ce restricţii, dacă există, a impus ţara privind accesul, staţionarea şi survolul (ABO) SUA? Dacă da, de ce? Sunt dispuşi să reducă sau să elimine astfel de restricţii?”, întreabă SUA în chestionarul său.

„S-a opus ţara în mod public reglementărilor sau altor măsuri menite să împiedice sau să reducă cooperarea industrială transatlantică în domeniul apărării? Dacă da, în ce mod? Dacă nu, ar fi dispusă să o facă?”, este un alt set de întrebări.

Răspunsurile trebuie transmise până vineri.

„Lucrăm foarte, foarte intens, iar termenul este relativ strâns”, a declarat oficialul. „Vom avea la dispoziţie numeroase analize anterioare, ceea ce ar trebui să ne permită să acţionăm mai rapid din partea noastră”, a arătat el.